Ce este ”crima de război” și în ce condiții ar putea fi tras la răspundere Vladimir Putin pentru invazia din Ucraina

Convențiile de la Geneva, împreună cu un întreg șir de legi și acorduri internaționale stabilesc că, într-un război, civilii nu pot fi atacați în mod deliberat, și nici infrastructura care este vitală pentru supraviețuirea lor. Altfel, avem de-a face cu o ”crimă de război”.

De asemenea, unele arme sunt interzise din cauza efectelor devastatoare pe care le pot avea, cum ar fi minele antipersonal și armele chimice sau biologice. Bolnavii și răniții trebuie îngrijiți - inclusiv soldații răniți, care au drepturi de prizonieri de război. Alte legi interzic tortura și genocidul - încercarea deliberată de a distruge un anumit grup de oameni.

Infracțiunile grave în timpul războiului, cum ar fi uciderea, violul sau persecuția în masă a unui grup, sunt cunoscute drept „crime împotriva umanității”.

Acuzații de crime de război în conflictul din Ucraina

Ucraina a declarat că atacurile aeriene asupra maternităților și spitalelor de copii din Mariupol reprezintă doar câteva exemple de crime de război. Trei persoane, inclusiv un copil, au fost ucise, iar 17 angajați și pacienți au fost răniți.

Au existat, de asemenea, rapoarte că trupele ruse au vizat civilii ucraineni care fugeau. Există tot mai multe dovezi că bombele cu dispersie au lovit zonele civile din Harkov. Nici Rusia, nici Ucraina nu au semnat o interdicție mondială a utilizării lor, dar aceste incidente ar putea fi considerate în continuare o crimă de război, se mai arată în articolul publicat de BBC News.

Ministerul Regatului Unit al Apărării spune că Rusia a folosit explozibili termobarici, care creează un vid masiv prin absorbția de oxigen. Acești explozivi devastatori nu sunt interziși, dar utilizarea lor deliberată în apropierea civililor încalcă regulile războiului.

Cine îi trage la răspundere pe suspecții de crime de război 

Au existat o serie de instanțe unice începând cu cel de-al Doilea Război Mondial - inclusiv tribunalul pentru crime de război comise după destrămarea Iugoslaviei. De asemenea, a fost înființat un organism pentru a-i urmări pe unii dintre cei responsabili de genocidul din Rwanda, unde extremiștii hutu au măcelărit 800.000 de oameni în 100 de zile în 1994.

Astăzi, Curtea Penală Internațională (ICC) și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) au roluri de susținere a regulilor războiului.

Ucraina a deschis un dosar la Curtea Internațională de Justiție împotriva Rusiei pentru invazie

Curtea Internațională de Justiție statuează asupra disputelor dintre state, dar nu poate urmări persoane fizice. Ucraina a deschis acolo un dosar împotriva Rusiei pentru invazie.

Dacă Curtea Internațională de Justiție s-ar pronunța împotriva Rusiei, sarcina de a pune în aplicare acea hotărâre ar reveni Consiliului de Securitate al ONU (CSNU). Însă Rusia, unul dintre cei cinci membri permanenți ai CSONU, ar putea să se opună cu veto oricărei propuneri de sancționare.

(...) Dacă există dovezi împotriva unor persoane, procurorul va cere judecătorilor ICC să emită mandate de arestare pentru a-i aduce în judecată - care ar urma să aibă loc la Haga. Aici devin evidente limitările practice ale puterii instanței. Instanța nu are propria poliție. Se bazează pe state pentru a aresta suspecții. Dar Rusia nu este membră a curții - s-a retras în 2016. Președintele Putin nu va extrăda niciun suspect, mai notează jurnalistul.

Poate fi urmărit penal Vladimir Putin pentru războiul din Ucraina?

Jurnalistul BBC News notează că este mult mai ușor să fie tras la răspundere un soldat pentru o crimă de război pe care o comite, decât liderul care i-a ordonat să tragă. Dar curtea poate acuza pe cineva și de infracțiunea de „război agresiv”. Aceasta se referă la o invazie sau un conflict nejustificat, dincolo de o acțiune militară justificată în legitimă apărare.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰