Ce este Looksmaxxing-ul, trendul online care câştigă tot mai mulţi adepţi din rândul bărbaţilor
În ultimii ani, tot mai mulți tineri au început să urmeze orbeşte, pe internet, un nou ghid pentru frumusețe masculină, numit looksmaxxing. La prima vedere, pare doar o preocupare pentru sală, îmbunătăţirea aspectului fizic și un stil de viață mai atent. În realitate, fenomenul merge mult mai departe: pentru unii bărbați, looksmaxxing-ul a ajuns să însemne o obsesie pentru obținerea feței și corpului perfect, dar și o cale prin care sunt atrași spre idei toxice despre masculinitate, femei și valoare personală.
Marvis, în vârstă de 26 de ani, se identifică drept "looksmaxxer". Tânărul spune că, atunci când se uită la el însuși, și-ar da nota 7 din 10, dar crede că ar putea ajunge la un 9 din 10 dacă și-ar îmbunătăți aspectul tenului, şi-ar corecta cearcănele și şi-ar accentua linia maxilarului, scrie BBC.
Rutina lui începe devreme, cu un antrenament intens la sală. Apoi, odată ajuns acasă, urmează o serie de pași pentru îngrijirea aspectului fizic. Face dușuri alternând apă caldă și foarte rece, își curăță tenul și se freacă pe față cu un castravete înghețat, despre care spune că ar reduce inflamaţia, acneea și ar conferi tenului un aspect mai luminos.
Apoi face exerciții pentru maxilar și pentru muşchii feţei, pe care le postează și pe TikTok, unde are 35.000 de urmăritori. Marvin arată diverse tehnici despre care spune că îl ajută să obțină obraji cu pomeţi mai accentuaţi, ochi mai ascuțiți și un maxilar puternic conturat.
Pentru Marvin, această transformare nu este doar despre a arăta mai bine. El spune că a trecut de la imaginea unui băiat nemulțumit de viaţa lui, care lucra la birou, la cea a unui "antreprenor online". Cu alte cuvinte, în lumea looksmaxxing-ului, aspectul fizic nu este văzut doar ca o chestiune de frumusețe, ci ca o cheie spre succes, încredere și o viață mai bună.
Ce este, de fapt, looksmaxxing-ul
Looksmaxxing este un fenomen online în care bărbații încearcă să-și "maximizeze" aspectul fizic. Pentru unii, asta înseamnă lucruri obișnuite: mers la sală, îngrijirea tenului, dormit mai bine sau schimbări în ceea ce priveşte stilul de viață. Această parte este numită uneori softmaxxing.
Dar există și o zonă mult mai extremă, numită hardmaxxing, unde unii ajung să ia hormoni de creștere, peptide nereglementate sau chiar să recurgă la practici periculoase ori operații la nivelul maxilarului pentru a obține o înfățișare cât mai dură, "primitivă", cu trăsături foarte accentuate.
În această cultură online, idealul este un chip cu obraji scobiți, maxilar puternic, ochi ascuțiți și corp foarte bine lucrat. Cei care ating acest standard sunt văzuți ca fiind "în vârf". Cei care nu se încadrează și nici nu încearcă să se schimbe riscă, în această logică, să fie considerați neatrăgători sau "sub nivel".
Marvin spune că folosește și o aplicație de analiză facială, care îi arată ce zone ar mai trebui îmbunătățite. Astfel de aplicații au mii de recenzii în magazinele de aplicații și fac parte din acest nou tip de presiune estetică online.
Cum a apărut și de unde vine fenomenul
Looksmaxxingul nu a apărut din senin. Termenul a fost întâlnit inițial pe forumuri asociate culturii incel, adică grupuri de bărbați care se descriu drept "celibatari involuntari" și unde apar frecvent mesaje misogine, care dau vina pe femei pentru lipsa succesului lor în relații sau viața sexuală.
În timp, fenomenul a ieșit din aceste colțuri mai ascunse ale internetului și a devenit mult mai vizibil, mai ales prin influenceri de pe rețelele sociale. Unul dintre cei mai cunoscuți este Braden Peters, cunoscut online ca "Clavicular", un tânăr de 20 de ani, considerat în această comunitate un fel de model suprem de atractivitate masculină.
El spune că aspectul lui se datorează, printre altele, faptului că a luat testosteron de la 14 ani și că și-ar fi lovit osul maxilarului cu un ciocan pentru a-și remodela partea de jos a feței. Specialiștii în sănătate nu recomandă sub nicio formă astfel de practici. Popularitatea unor astfel de creatori de conținut a făcut ca looksmaxxing să nu mai fie doar un fenomen de nișă, ci un trend tot mai cunoscut printre tineri.
De ce spun unii experți că este un fenomen periculos
Jurnalistul Matt Shea, care a documentat ani la rând subiecte legate de masculinitatea toxică, spune că influenceri precum Andrew Tate, Clavicular și alți creatori de conținut din această zonă pornesc de la aceeași idee: le spun tinerilor că nu sunt suficient de buni, apoi se prezintă chiar ei drept soluția.
Potrivit lui, aceștia le vând cursuri și "rețete" despre cum să-și crească "valoarea pe piața sexuală", adică nivelul de atractivitate pe care îl au în ochii altora. În această logică, cu cât un bărbat este mai atrăgător după standardele lor, cu atât ar avea mai multe șanse să aibă succes la femei.
Problema apare atunci când totul este redus la această scară a atractivității. Dacă, după toate eforturile făcute, femeile tot nu sunt interesate, unii ajung să creadă fie că nu au muncit suficient la ei, fie că vina este a femeilor. Aici, spune Shea, fenomenul devine periculos.
Dar nu toți cei care urmează trendul se identifică cu mesajele misogine. Unii spun că nu vor să fie asociați deloc cu cultura incel.
Un tânăr pe nume Leander spune că face mai degrabă softmaxxing și că scopul lui este să se simtă mai bine în pielea lui. După o despărțire, în 2023, a început să caute pe rețelele sociale informații despre looksmaxxing și și-a construit propria rutină. Mergând la sală de cinci ori pe săptămână, făcând băi reci pentru față, încercând să doarmă pe spate și renunțând la pornografie, el spune că a observat schimbări.
Acesta susține că pornografia a devenit atât de normalizată pentru mulți bărbați, încât le afectează felul în care văd femeile și atracția față de ele. El spune că acum este mulțumit de felul în care arată cam 80% din timp. Totuși, crede și că, dacă un bărbat nu este "atrăgător în mod convențional", există limite clare în ceea ce poate face softmaxxing. El spune că poate înțelege de ce unii ajung să alunece spre zona incel, atunci când simt că nu se încadrează în standardele de frumusețe, deși precizează că nu susține deloc această direcție.
De la sală și skincare la injecții și substanțe riscante
Un alt exemplu citat de BBC este Tom Thebe, în vârstă de 23 de ani. El spune că a fost mereu preocupat de fitness și de felul în care arată, dar a ajuns în zona looksmaxxing după ce a început să își piardă părul la 21 de ani.
Spune că alopecia i-a afectat puternic încrederea în sine și l-a speriat, mai ales pentru că îl făcea să pară mai în vârstă. A început să se intereseze de tratamente și a luat finasteridă și minoxidil, ambele legale în Marea Britanie pe bază de reţetă. El spune că acestea au avut efect și că de acolo a început să intre tot mai mult în acest univers.
Acum, pe lângă sală și îngrijirea tenului, Tom își injectează peptide, lanțuri scurte de aminoacizi, adică proteine mici pe care corpul nostru le produce natural și care au roluri importante în sănătatea pielii, imunitate și hormoni.
El spune că folosește GHK-Cu pentru piele și creșterea părului și Melanotan II pentru a obține un bronz mai accentuat. Problema este că majoritatea acestor peptide nereglementate au fost testate doar pe animale, nu pe oameni, ceea ce înseamnă că nu sunt considerate sigure sau eficiente pentru consumul uman. Autoritatea britanică de reglementare a medicamentelor, MHRA, a avertizat că nu sunt încă reglementate pentru uz uman.
Tom spune că nu se vede ca un looksmaxxer extrem, dar recunoaște că problema apare atunci când adolescenți ușor influențabili văd online exemple extreme, cum ar fi lovirea oaselor sau alte practici riscante, și ajung să creadă că așa ar trebui să arate.
Ce spun specialiștii
Anda Solea, cercetătoare la Universitatea din Portsmouth, studiază felul în care cultura incel se poate infiltra ușor în societate. Ea spune că există o parte pozitivă în faptul că bărbații încep să fie mai atenți la sănătate, condiție fizică și îngrijire personală.
Problema, spune ea, apare atunci când aspectul fizic devine singurul lucru important și când cineva începe să își pună sănătatea în pericol pentru a arăta mai bine. Solea explică faptul că postările pe care tinerii le văd pe rețelele sociale, împinse în față și de algoritmi, îi pot duce spre zone mai întunecate ale manosferei, acel spațiu online unde circulă frecvent idei toxice despre ce înseamnă să fii bărbat. Acolo, unii sunt făcuți să creadă că trebuie neapărat să facă looksmaxxing, altfel vor fi batjocoriți.
Dacă acești bărbați fac tot posibilul să arate mai bine, iar apoi simt că femeile tot nu îi doresc, vor începe să urască femeile și să le considere vinovate, se întreabă cercetătoarea.
Un trend despre aspect, dar și despre nesiguranță, presiune și validare
Experiențele lui Marvin, Leander sau Tom arată că motivațiile din spatele looksmaxxing-ului nu sunt toate la fel. Pentru unii este vorba despre încredere în sine, despre dorința de a se simți mai bine sau de a trece peste nesiguranțe legate de propriul corp. Pentru alții, însă, fenomenul se transformă într-o cursă fără sfârșit după perfecțiune și validare.
În forma lui de bază, looksmaxxing-ul poate părea doar o preocupare pentru aspect și sănătate. Dar, când este împins la extrem și legat de idei despre superioritate, respingere, succes sexual și vină pusă pe femei, fenomenul poate aluneca spre apartenenţe și mesaje periculoase.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
