Antena Meniu Search
x

Cum au reînviat spionii lui Putin după ce au fost fugăriţi din Europa. Două ţări europene, hub-uri de spioni ruşi

Război în Ucraina. Rusia și-a relansat agresiv războiul de spionaj cu Occidentul arată o analiză făcută de Financial Times. Spionajul rus și-a adaptat, în ultimii doi ani, metodele, pe măsură ce statele occidentale au expulzat diplomații Moscovei şi i-au deconspirat pe spionii "ilegali". Acțiunile de spionaj au devenit mai puternice ca în timpul Războiului Rece. Înregistrarea şedinţei generalilor germani care discutau despre trimiterea de rachete de croazieră în Ucraina este doar cel mai recent exemplu înfiorător, atrage atenţia sursa citată.

de Redactia Observator

la 07.03.2024, 18:35

Cum au reînviat spionii lui Putin după ce au fost fugăriţi din Europa. Două ţări europene, hub-uri de spioni ruşi
Cum au reînviat spionii lui Putin după ce au fost fugăriţi din Europa. Două ţări europene, hub-uri de spioni ruşi - Profimedia

"Jocul de-a șoarecele şi pisica a revenit", a dezvăluit un ofițer occidental de informații. "Activitatea ruşilor a ajuns la fel de puternică sau chiar mai puternică decât în ​​timpul Războiului Rece", a comentat un altul. "Serviciile ruseşti de informaţii sunt o mașină uriașă și au revenit la ceea ce au făcut dintotdeauna", a spus un al treilea oficial.

Acțiunile de spionaj au devenit mai intense decât în timpul Războiului Rece

Aparent, aproape în fiecare săptămână o altă operațiune sub acoperire a ruşilor iese la iveală. Asta arată cât de mult au pătruns agențiile de informații ale Rusiei în Europa de când Moscova a invadat Ucraina în urmă cu doi ani.

Pe 27 februarie, Tihomir Ivanov Ivanchev a devenit al șaselea bulgar acuzat că face parte dintr-un grup de spionaj rusesc în Marea Britanie. Cu două săptămâni înainte de asta, Maksim Kuzminov, un pilot militar rus care a dezertat anul trecut şi a fugit în Ucraina, a fost găsit mort în Spania, cu trupul ciuruit de gloanțe, inclusiv o împușcătură în inimă.

Pe acelaşi subiect

Cu o săptămână înainte, Franța a descoperit o rețea de 193 de site-uri online concepute pentru a răspândi dezinformări înaintea alegerilor europarlamentare. Și cu două săptămâni înainte de asta, parlamentul european a deschis o anchetă pentru a stabili dacă un europarlamentar leton este agent al serviciilor secrete ruseşti.

Cu toate acestea, conversația generalilor germani scursă weekendul trecut este cea mai puternică lovitură de propagandă a Moscovei din acest an în războiul hibrid continuu împotriva Occidentului.

Ofițerii din Luftwaffe (Forţele Aeriene Germane) au discutat despre modul în care Kievul ar putea folosi rachete furnizate de germani pentru a distruge podul Kerci care leagă Rusia continentală de Crimeea ocupată de ruși. Unul dintre ofiţeri a intrat printr-o legătură nesigură în şedinţa pe WebEx, încălcând protocolul de securitate. 

Oficialii germani au spus că scurgerea de informații și acuzațiile ulterioare ale Moscovei că Germania elaborează "planuri viclene" pentru a ataca Rusia, reprezintă o încercare flagrantă a președintelui Vladimir Putin de a-i diviza pe aliații Ucrainei.

Aparenta intensificare a operațiunilor de informaţii ale Kremlinului arată o nouă încredere în rândul şefilor din spionaj după eșecurile umilitoare cu care s-au confruntat la începutul anului 2022, au declarat oficiali și analiști occidentali.

GRU, FSB și SVR s-au modernizat 

În primul rând, agențiile occidentale au furat și au făcut publice planurile Rusiei de a invada Ucraina. Imediat ce tancurile rusești au început să se îndrepte spre Kiev, capitalele europene au alungat 600 de diplomați, dintre care aproximativ 400 erau consideraţi a fi spioni.

Mai mulți "ilegali" ruși, adică agenți care operează fără a avea acoperire diplomatică, au fost şi ei descoperiți. Când invazia ruşilor a început să stagneze, Putin i-a pus în arest la domiciliu pe şefii de la vârful FSB pentru că au evaluat greșit rezistența din partea ucrainenilor. 

De atunci, principalele servicii de informații ale Rusiei, serviciile de informațiile militare, denumite GRU, Serviciul Federal de Securitate, adică FSB și agenția de informații externe, adică SVR s-au regrupat și au modernizat tehnicile de spionaj pentru a creşte șansele operațiunilor militare ale Rusiei.

Prioritățile rămân aceleași ca înainte de război: să fure secrete occidentale, să mărească diviziunile din cadrul NATO și să submineze sprijinul pentru Ucraina. Metodele lor au devenit mai ingenioase pentru a compensa pierderile  din reţelele din Europa și pentru a evita restricțiile impuse rușilor care lucrează pe continent.

"Serviciile secrete ale Rusiei chiar au fost nevoite să-și schimbe modul de operare...să recurgă la alte instrumente", a spus un ofițer de informații.  

Cum şi-au schimbat ruşii tacticile şi metodele de spionaj

Una dintre cele mai mari schimbări făcute de Kremlin pare să fie utilizarea sporită a actorilor de informații "proxy". Înainte de război, agențiile occidentale trebuiau să contracareze în cea mai mare parte de acte de spionaj efectuate în toată Europa de cetățeni ruși. Astăzi, pare să nu mai fie acesta cazul.

Rusia foloseşte acum o serie de cetățeni străini care au legături cu politica, afacerile și crima organizată, cum ar fi gruparea sârbă care a organizat anul trecut evadarea lui Artiom Uss, un om de afaceri cu legături la Kremlin, arestat în Italia sub suspiciunea că a vândut Moscovei tehnologie militară americană.

"Proxy-ul respectiv poate să nici nu știe că lucrează pentru ruși, ar putea fi vorba de infractori sau alte persoane care sunt plătite", a dezvăluit ofițerul de informații. De asemenea, Kremlinul a făcut presiuni asupra rușilor aflaţi în exil pentru a-i coopta pe ei și pe alți oponenți ai regimului care au fugit în străinătate după începerea războiului din Ucraina.

"Cunoaștem cazuri în care Moscova s-a sprijinit pe rudele unor emigranţi, rude care au rămas în Rusia", a spus Andrei Soldatov, expert în serviciile de securitate din Rusia.

Avantajele şi dezavantajele folosirii agenţilor proxy în spionaj

Pentru spionii de top ai Rusiei, desfășurarea operațiunilor la distanță folosind proxy proaspăt recrutați are bile albe şi bile negre, potrivit analiștilor de informații și oficialilor intervievați de Financial Times. 

Pe de o parte, există mai multe posibilități de negare a acuzaţiilor. Proxy-urile pot fi, de asemenea, eficiente în operațiuni precum furtul de tehnologie sau secrete comerciale, crearea de scheme pentru ocolirea sancțiunilor sau pătrunderea în rețele de computere.

Un stick USB conectat la un computer într-un birou de către o femeie de serviciu ar putea, de exemplu, să aducă informații la fel de valoroase ca cele provenite de la o sursă "cultivată" de ani de zile de un spion "ilegal".

Însă fără un agent care să dirijeze de pe teren, securitatea operațională poate suferi iar proxy-urile pot fi greu de controlat. Pentru a rezolva asta, GRU a început să recruteze "oameni curaţi", adică agenți fără nicio experiență militară, care pot trece nedetectați în țările țintă pentru a stabili contacte personale, arată un raport recent al think tank-ului britanic RUSI.

"Rușii încă fac mult control de la distanță. Dar ei percep asta ca fiind ceva pe care nu te poţi baza", a spus Jack Watling, unul dintre co-autorii raportului. "Acum scopul este de a dezvolta acoperiri legitime astfel încât agenții să poată intra în țările țintă". 

Austria și Elveția, hub-uri de spioni ruşi

Vechiul model de spioni ruși "legali" care lucrează în ambasade încă este menţinut într-o oarecare măsură, în țări tradițional neutre, cum ar fi Austria și Elveția. Oficialii serviciilor din ambele țări au declarat că în jur de 150 de agenți ruși cunoscuți încă operează acolo sub acoperire diplomatică.

Un alt oficial din serviciile de informații a estimat că aproape o treime din operațiunile de informații ale Rusiei de pe continent sunt acum desfășurate din "huburi sigure” de la Viena și Geneva. În plus, spionii ruși și-au întărit bazele în afara zonei Schengen.

Turcia și Emiratele Arabe Unite din Orientul Mijlociu au devenit puncte importante pentru operațiunile de informații rusești în Europa, potrivit oficialilor. Mai mulți agenți ruși expulzați s-au mutat în capitala Serbiei, Belgrad, care întreține relații bune cu Moscova.

Noua abordare a Rusiei a fost descrisă de serviciul intern de informații al Norvegiei în raportul său anual recent. "Ne așteptăm ca Rusia să încerce să compenseze pierderea ofițerilor de informații prin alte metode, inclusiv trimițând mai mulți agenți în vizită".

Cu alte cuvinte, Rusia ar putea folosi mai mulți "ilegali" cum ar fi Jose Assis Giammaria, care s-ar fi dat cercetător brazilian pentru a prelua un post la o universitate din Norvegia în 2021, dar a fost expus în 2022 ca presupus ofițer rus sub acoperire iar este acum este judecat.

Expulzările diplomaților ruși au îngreunat contrainformațiile

Este aproape imposibil de știut cât de eficiente se vor dovedi metodele de spionaj modernizate ale Rusiei. "În lumea informațiilor, ești întotdeauna foarte conștient de cât de multe nu știi", a avertizat un spion occidental.

Pe de o parte, autoritarismul tot mai mare al lui Putin a creat în agențiile de securitate ale Rusiei "un curent ascuns de nemulțumire" și "o oportunitate de a recruta (spioni ruşi) cum întâlneşti o dată la o generație", a scris recent în Foreign Affairs șeful CIA, William Burns. 

Sir Richard Moore, șeful MI6, a spus același lucru anul trecut. "Sunt mulți ruși astăzi care sunt îngroziți în tăcere...Ușa noastră le este mereu deschisă".

Pe de altă parte, expulzările diplomaților ruși s-ar putea să fi îngreunat contrainformațiile, deoarece agențiile occidentale știau anterior care diplomați erau spioni și puteau urmări cu cine s-au întâlnit putând să-i recruteze. "Îi invitai acasă, să bea ceva, îi prezentai familia, îi făceai să realizeze că ești o ființă umană, cultivai încrederea. Era ceva normal”, a spus un agent occidental.

În orice caz, eficienţa operațională a unor "ilegali", cum ar fi Jose Assis Giammaira sau Serghei Cerkasov, un presupus spion rus dezvăluit de informațiile olandeze în 2022, este adesea mai mică decât ne-am imagina.

"Nu au capacitățile pe care mulți cred că le au", a spus un alt oficial. "Agenţii sleeperi lucrează singuri, nu au prea mult acces la informații secrete și au puțin sprijin."

De la invadarea Ucrainei, agențiile occidentale au intensificat şi ele cooperarea, construind baze de date și conexiuni pentru a prinde agenți ruși. "Există mult mai multă colaborare internațională. A devenit o prioritate. Pentru combaterea terorismului, trebuia să "îndrăznești ca să împărtășești". Dar cu Rusia și războiul din Ucraina nevoia este mai evidentă", a spus un oficial.   

Chiar și așa, mașina de informații a Rusiei va lovi spectaculos în unele cazuri, așa cum a făcut-o în atacul cibernetic SolarWinds din 2020, care a spart Pentagonul, sau cu recenta scurgere de informaţii germană. "Rușii pot fi nătărăi. Dar sunt în stare să facă și operațiuni foarte sofisticate care, în termeni de spionaj, sunt extraordinar de grozave", a spus agentul de informaţii. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Cum vă petreceţi Floriile?

Observator » Stiri externe » Cum au reînviat spionii lui Putin după ce au fost fugăriţi din Europa. Două ţări europene, hub-uri de spioni ruşi