Liderii UE nu s-au înțeles pe nimic la Copenhaga. Zidul anti-drone, respins de marile puteri
Summitul UE de la Copenhaga a avut o agendă lungă și complicată, dar rezultate puține. După o zi în capitala daneză, liderii UE nu s-au înțeles nici pe zidul anti-drone, respins de marile puteri, nici pe folosirea activelor rusești înghețate, rămase blocate în continuare pentru că Belgia și alte state cer garanții legale privind folosirea lor pentru un împrumut către Ucraina. Și propunerea de grăbire a aderării Ucrainei a fost respinsă, în special de Viktor Orban, dar și de Franța, Olanda și Grecia. Apărarea comună a fost discutată îndelung, dar liderii au subliniat că deciziile trebuie să rămână în mâinile statelor, nu ale Comisiei Europene.
Lucrurile nu au mers chiar conform planului la summitul UE de la Copenhaga. Au fost multe discuții și rezultate puține, iar liderii europeni cu siguranță nu sunt mai liniștiți decât erau înainte, este concluzia trasă de POLITICO. Propunerile Ursulei von der Leyen și ale lui Antonio Costa au întâmpinat rezistență puternică: cea a președintei Comisiei, din partea celor mai mari și mai influente țări, precum Germania, Franța și Italia, reticente față de extinderea atribuțiilor Comisiei; iar cea a președintelui Consiliului, din partea Ungariei, dar și a Franței, Olandei și Greciei.
Zidul anti-drone, respins de marile puteri
Von der Leyen a încercat să obțină sprijin la Copenhaga pentru crearea unui "zid anti-drone", menit să detecteze și să intercepteze sau doboare dronele care zboară de-a lungul flancului estic al Europei. Însă conceptul a fost respins de marile state. "Sunt precaut", a spus președintele Franței, Emmanuel Macron, adăugând că "lucrurile trebuie să fie ceva mai sofisticate". Şi cancelarul german Friedrich Merz s-a opus, în sala summitului, au relatat trei oficiali, în timp ce țările din sud au cerut un concept mai larg, care să protejeze și granițele lor. Ideea urmează probabil să fie transformată într-un alt proiect, cu un alt nume, susține Politico.
Activele ruseşti înghețate rămân aşa, deocamdată
Țările UE nu au fost pregătite să aprobe nici planul Comisiei Europene de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța un mega-împrumut acordat Ucrainei. În Europa sunt blocate active rusești uriașe, de aproximativ 140 de miliarde de euro, păstrate de Euroclear, o instituție financiară din Belgia. Comisia vrea să folosească acești bani, fără să îi confisce direct (lucru care ar putea încălca dreptul internațional) printr-un mecanism financiar "ingenios": să acorde Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde €, garantat de acele active. Practic, banii Rusiei sunt folosiți ca garanție.
Nu a existat acord pentru că atât Belgia, cât şi alte ţări cer garanții legale. Premierul belgian Bart De Wever a fost cel mai prudent, dat fiind că țara sa ar suporta cel mai mult eventuale acțiuni legale din partea Rusiei. El a cerut liderilor UE să semneze un document prin care să se angajeze să împartă riscurile financiare potențiale asociate cu utilizarea activelor rusești pentru a acorda împrumuturi Ucrainei.
După summit, Ursula von der Leyen a încercat să liniștească Belgia și alte state reticente, inclusiv Franța, subliniind că, potrivit planului, activele nu ar fi confiscate și "riscurile trebuie împărțite pe umeri mai largi". Nu a fost suficient, cel puțin nu încă, scrie POLITICO. Următorul summit, programat la sfârșitul lunii, ar putea fi "ziua deciziei", a spus președintele Consiliului European, António Costa.
Grăbirea aderării Ucrainei la UE, respinsă
Nici ideea lui Costa de a accelera procesul de aderare a Ucrainei la UE nu a prins. Președintele Consiliului propusese schimbarea regulilor, astfel încât negocierile de aderare să poată începe cu sprijinul majorității, în loc de decizie unanimă. Premierul ungar Viktor Orban, un apropiat al lui Vladimir Putin, a respins categoric propunerea. Alte state, inclusiv Franța, Olanda și Grecia, s-au opus de asemenea, blocând inițiativa.
Liderii UE, către Comisie: Apărarea rămâne în mâinile noastre
Discuțiile despre apărarea comună au durat 4 ore. Deși statele au salutat propunerile Comisiei, liderii au insistat să aibă un cuvânt mai greu de spus. Vor fi organizate mai des reuniuni între cei 27 de miniștri ai apărării din UE și şefa diplomației europene, Kaja Kallas, a explicat un oficial al summitului. Von der Leyen și Costa au insistat cu propunerile lor pentru a arăta că rămân relevanţi şi că, personal, fac tot ce le stă în putere pentru a ajuta Ucraina, explică POLITICO citând trei diplomați.
Totuși, apărarea rămâne un domeniu aflat în responsabilitatea directă a guvernelor naționale, iar marile state nu doresc ca Bruxelles-ul să le ia această autoritate. Țările mai mici, în special din est, sunt mai favorabile ideilor Comisiei, pentru că se simt mai vulnerabile în fața amenințării ruse.
Oficialii europeni nu au înțeles de ce Antonio Costa a ales să insiste atât de mult pe subiectul extinderii UE (schimbarea regulilor pentru aderarea Ucrainei și Moldovei), deși șansele de reușită erau foarte mici. Costa a încercat să iasă din rolul secundar pe care l-a jucat până acum. Un oficial a spus că probabil are și un plan B, adică o strategie alternativă
Oficiali europeni au respins şi criticile conform cărora Von der Leyen și Costa ar fi mers înainte cu propuneri prost gândite. "Se numește leadership", a reacţionat un oficial, sugerând că ideile sunt mai întâi lansate și apoi modificate până când devin realitate. Summitul a arătat că marile capitale europene dețin, în continuare, ultimul cuvânt de spus, a concluzionat sursa citată.
Merz nu a reușit să-și impună agenda
Cancelarul german Friedrich Merz a venit la summit să discute în special despre competitivitate, dar a eșuat, scrie Politico. "Avem două subiecte majore: în primul rând competitivitatea industriei europene și nivelul, prea ridicat, al reglementărilor din Europa. În al doilea rând, din păcate, va trebui să vorbim din nou despre războiul din Ucraina", a declarat Merz la sosire.
Agenda oficială prevedea clar oricum o ședință despre apărare și una despre Ucraina. Diplomații prezenți au spus că mesajul lui Merz era mai degrabă pentru publicul de acasă, într-un moment în care liderul german e sub presiune să redreseze economia și să-și îndeplinească promisiunile din campania electorală.
Programul regal a dictat ritmul summitului
Finalul summitului a fost dictat de o invitație la cină. Familia regală daneză a invitat liderii UE la ora 19:00 fix. Această invitație a pus presiune pe program, dar, deși ședința pe securitate și apărare s-a prelungit cu două ore, dublu față de plan, Costa, care a condus discuțiile, nu a îndrăznit să taie microfonul, a spus un oficial al UE. În cele din urmă, liderii au ajuns la timp la cină. Doar von der Leyen, Costa și premierul danez Mette Frederiksen s-au întors apoi la sediul summitului pentru declarații de presă.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
