Planul lui Trump de a relansa industria petrolieră a Venezuelei, un pariu de 100 de miliarde de $. Analiză

Potrivit expertului american Francisco Monaldi, reconstrucția infrastructurii petroliere din Venezuela, devastată de corupție, lipsă de investiții, incendii și furturi, ar presupune investiţii de aproximativ 10 miliarde de dolari anual, timp de un deceniu, din partea companiilor americane, precum Chevron, Exxon Mobil și ConocoPhillips. O redresare mai rapidă ar necesita investiții și mai mari, arată o analiză Bloomberg. 

Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, dar producția a scăzut drastic în cei 12 ani ai lui Nicolas Maduro la putere. Țara produce în prezent circa 1 milion de barili de ţiţei pe zi, față de aproape 4 milioane în 1974.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în weekend că se așteaptă ca marile companii petroliere americane să fie interesate de exploatarea țițeiului greu venezuelean, pentru că petrolul de acolo este esențial pentru rafinăriile din sudul Statelor Unite, în special cele de pe coasta Golfului Mexic. Petrolul greu are un conținut mai mare de sulf și impurități, ceea ce îl face mai dificil și mai costisitor de rafinat.

Totuși, companiile nu vor investi până nu există stabilitate politică, a explicat Lino Carrillo, fost manager la compania de stat din Venezuela PDVSA, fugit din țară de peste 20 de ani. "Pentru ca orice companie petrolieră să ia cu adevărat în serios investițiile în Venezuela, ar fi nevoie de un parlament. Nu de ce vedem acum", a spus el.

Infrastructura actuală este într-o stare jalnică

În porturile din Venezuela, echipamentele sunt într-o stare atât de proastă încât durează până la cinci zile pentru a încărca complet petrolierele care livrează țiței către China. Acum șapte ani, dura doar o zi. În bazinul Orinoco, considerat una dintre cele mai bogate zone petroliere din lume, platformele de foraj au fost abandonate, iar scurgerile nu sunt controlate. Platformele de foraj au fost jefuite ziua-n amiaza mare și vândute pe piața neagră. Iar rețeaua de conducte subterane a țării, în prezent defectă, a fost jefuită de compania petrolieră de stat și vândută la fier vechi.

Incendiile și exploziile au distrus echipamentele. Iar masivul complex de rafinării Paraguana, situat pe coasta de nord-vest a Caracasului, funcționează parţial și la capacitate redusă din cauza numeroaselor defecțiuni. Unele dintre cele patru instalații de preprocesare a țițeiului, cândva facilități ultramoderne care transformau petrolul vâscos al Venezuelei în materie primă pentru rafinării, au fost închise complet.

Ceea ce a mai rămas din producția Venezuelei se bazează în mare măsură pe Chevron, singura companie petrolieră importantă din SUA care încă operează în țară, asigurând 25% din producție printr-o licență specială care o exonerează de sancțiuni. Exxon și ConocoPhillips, deși au avut afaceri în Venezuela, s-au retras la mijlocul anilor 2000, după ce regimul Chavez le-a naționalizat activele. Companiile nu au comentat o posibilă întoarcere.

Nu este clar cum se va desfășura tranziția politică din Venezuela și ce condiții vor exista pentru ca firmele petroliere să poată opera acolo. Deocamdată, sancțiunile rămân în vigoare, iar blocadă navală americană controlează apele din jur. Trump a declarat că vicepreședinta Delcy Rodríguez este acum la conducere, dar aceasta este o aliată loială a lui Maduro.

Companiile petroliere nu își vor asuma angajamente până când nu va apărea o minimă stabilitate politică, a explicat analistul geopolitic american Clayton Seigle. O altă problemă este că piața globală este suprasaturată de petrol, iar prețurile sunt aproape de un minim al ultimilor 5 ani. Mai mult, multe companii încă așteaptă să le fie plătite datoriile după exproprierile din era Chavez.

Și totuși, dacă apar semnale de stabilitate și contracte favorabile, companiile ar putea fi atrase înapoi, susţine analistul Kevin Book. "Pentru a trece peste incertitudinea uriașă, ai nevoie de condiții foarte bune. Dar dimensiunea rezervelor de petrol e prea mare ca marile companii să o ignore", a subliniat acesta. 

Preţurile petrolului şi-au schimbat tendinţa şi sunt în urcare

Preţurile petrolului, care au fost în scădere o bună parte din şedinţa de luni, şi-au schimbat tendinţa şi acum demonstrează uşoare creşteri, după intervenţia SUA în Venezuela şi după ce OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a confirmat decizia de a menţine nivelul de producţie până în aprilie.

Conform datelor Bloomberg, preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, era în creştere cu 0,43%, depăşind 61 dolari/baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI), de referinţă în SUA, urca cu 0,49%, oscilând în jurul valorii de 57,6 dolari/baril. Preţurile petrolului se majoraseră în primele momente ale sesiunii de tranzacţionare, apoi au înregistrat scăderi, pentru ca, ulterior, să se consemneze cotaţii în uşoară creştere, ceea ce reflectă indecizia de pe pieţ[. 

Pentru directorul de Strategii Pieţe de Capital de la Tikehau Capital, Raphael Thuin, impactul economic global al Venezuelei este "limitat" şi exclude ca perspectivele pe termen lung ale pieţelor de capital să fie afectate. Însă, Thuin consideră că totuşi ar putea apărea "catalizatori pozitivi" pe piaţa petrolului, deoarece administraţia americană are ca obiectiv "facilitarea ieşirii unor cantităţi mai mari de petrol venezuelean pe pieţele mondiale".

Economistul şi fondator al Fortuna SFP, Jose Manuel Marin Cebrian, semnalează că cel mai mare risc constă în faptul că s-ar putea produce "un colaps logistic", derivat din anii de sancţiuni, deteriorarea instituţională şi infrastructura învechită a Venezuelei. Pe aceeaşi linie, analiştii de la Banca March consideră că impactul asupra preţului petrolului pe termen scurt va fi minim, în condiţiile în care capacitatea de recuperare a producţiei venezuelene "este foarte limitată şi va necesita investiţii mari".

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰