Proteste masive în Franța: 700.000 de oameni aşteptaţi să iasă în stradă în oraşe

Mobilizarea, convocată de sindicatele de stânga, printre care şi CGT, şi susţinută de grupuri studenţeşti, vine după ce demonstraţiile privind costul vieţii, serviciile publice şi educaţia au declanşat cele mai grave tulburări civile pe care Franţa le-a cunoscut în ultimii ani.

"Trebuie să ieşim astăzi în număr mare pe străzi", a declarat Sophie Binet, preşedinta CGT, pentru postul de televiziune LCI.

Autorităţile au încercat să calmeze tensiunile după ce revoltele şi jafurile din 17 octombrie au luat prin surprindere forţele de securitate, lăsând în urmă magazine şi clădiri publice avariate în toată ţara şi alimentând criticile la adresa modului în care preşedintele Macron a gestionat criza.

Autorităţile franceze vor mobiliza aproximativ 70.000 de poliţişti la nivel naţional. Serviciul de informaţii intern estimează că între 500.000 şi 700.000 de persoane se vor alătura demonstraţiilor din afara Parisului.

Ministerul Educaţiei a declarat că se aşteaptă ca 17,5% dintre profesorii din şcolile primare de stat să intre în grevă, în timp ce sindicatele au avertizat asupra unor posibile perturbări ale serviciilor feroviare şi de transport public.

Greva a contribuit deja la reducerea producţiei nucleare a Franţei cu 2,4 gigawaţi joi dimineaţă.

Printre cei care erau aşteptaţi să se alăture marşurilor de joi se numără şi elevii, care susţin că sunt nemulţumiţi de condiţiile din şcoli şi incertitudinea crescândă cu privire la viitorul lor.

"Încercăm să ne mobilizăm cât mai mult posibil. Unii oameni nu o fac pentru că le este frică. Mulţi se tem de violenţa poliţiei", a declarat Irma de Banville, o elevă de 19 ani din Paris.

Guvernul francez a apărat tacticile poliţiei, afirmând totodată că orice abuz va fi investigat.

"Să readucem râul care a ieşit din matcă în albia sa"

Macron a convocat miercuri, înainte de proteste, o şedinţă pe teme de apărare şi securitate, subliniind modul în care o mişcare care a început de la furia elevilor faţă de deteriorarea condiţiilor şcolare şi îngrijorările legate de oportunităţile tinerilor s-a transformat într-o provocare mai amplă pentru guvernul său.

"Obiectivul pentru săptămânile următoare este să readucem râul care a ieşit din matcă în albia sa şi să demarăm alegerile prezidenţiale în condiţii cât mai calme", a declarat un oficial apropiat de Macron, subliniind numărul mai redus de licee blocate săptămâna aceasta, comparativ cu începutul crizei.

Protestele naţionale de sâmbăta trecută au fost, în general, paşnice, cu câteva ciocniri în marja acestora. Cu toate acestea, atmosfera politică rămâne tensionată, candidaţii făcând manevre în perspectiva alegerilor, iar partidele de opoziţie încercând să profite de frustrarea publicului legată de nivelul de trai şi de politica guvernului.

Inclusiv sindicatele din sectorul energetic francez urmează să se alăture grevei de joi, a declarat compania de utilităţi de stat EDF. O grevă anterioară din sectorul energetic, de la mijlocul lunii septembrie, a redus alimentarea cu energie electrică în ţară şi a diminuat capacitatea de livrare la cel mai mare terminal de gaz natural lichefiat din Franţa, Dunkirk LNG.