Video Analist, despre noua strategie a PSD pentru a lua voturi de la AUR: Oamenii votează originalul, nu copia

Social-democraţii şi Ilie Bolojan nu au ajuns la niciun consens. Cei din PSD au fost de acord cu procentul de 10 la sută la reducerea personalului din administraţia locală, însă i-au cerut premierului să ia o decizie şi cu privire la reducerile din administraţia centrală. Dacă Ilie Bolojan nu vrea să facă tăieri şi Bucureşti, ci numai în teritoriu, nu va exista niciun acord, au ameninţat social-democraţi.

Premierul a făcut, totuşi, nişte concesii. Ilie Bolojan ar fi admis că a făcut o mare greşeală cu ordonanţa de urgenţă care a blocat întreaga administraţie locală din ţară, dar a promis că o va corecta. De asemenea, a fost de acord că salariul minim pe economie să crească anul viitor şi să nu rămână îngheţat, aşa cum si-ar fi dorit iniţial.

În orice caz, PSD încearcă prin toate metodele sa recupereze electorat. La o zi după ce momentan unicul candidat la şefia partidului, Sorin Grindeanu, a anunţat că formaţiunea politică nu mai este un partid progresist, de stânga, ci unul de centru-stânga, ataşat valorilor tradiţionale şi religioase, acum a prezentat un program de relansare economică. După ani de stat la guvernare şi făcut împrumuturi peste împrumuturi, social-democraţii vor acum dezvoltarea agriculturii şi producţiei industriale si şi-au adus aminte că avem zone slab dezvoltate ori că tinerii nu sunt bine formaţi profesional .

Am analizat întreaga situaţie alături de Vlad Adamescu, co-fondator Politică la minut

Marius Pancu: Vreau să pornim de la modificarea aceasta de statut a Partidului Social-Democrat. Dintr-un partid de stânga devine unul de centru stânga, dispare eticheta aceasta de partid progresist, apare una de partid ataşat valorilor tradiţionale şi religioase. Ce se schimbă de fapt şi care e miza acestei reformulări? 

Vlad Adamescu: Mâine la Amsterdam începe Congresul Partidului Socialiştilor Europeni, care se desfăşură sub deviza mobilizarea progresistă. Unul dintre obiectivele acestui congres este mobilizarea tuturor celor dedicaţi valorilor progresiste şi revitalizarea gândirii progresiste. Iar la acest congres va lua cuvântul şi, desigur, preşedintele Partidului Social-Democrat, interimar, Sorin Grindeanu, pentru că PSD este afiliat acestui partid european. 

Ba mai mult, grupul politic din Parlamentul European, în care stau toţi europarlamentari PSD, se numeşte Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor. Sunt curios şi o să aflu care o să fie explicaţia pe care o să o dea Sorin Grindeanu colegilor săi socialişti din întreaga Uniune Europeană, chiar din întreaga Europa, pentru că sunt partide şi care nu sunt membre, din state care nu sunt membre a Uniunii Europeane. Schimbarea este doar de faţadă. Ştim cu toţii că PSD-ul nu este un partid progresist, este un partid social-conservator, care se înscrie în tradiţia aceasta de partide, cum vedem, de exemplu, PiS în Polonia, Fidesz, într-o anumită măsură în Ungaria, partide bazate pe reţele clienteliste, pe populism politic, care nu au neapărat legătură cu valori de stânga, de altfel există şi foarte multe analize care plasează foarte clar PSD-ul ca fiind un partid cu valori profund conservatoare şi care câteodată aplică măsuri economice de stânga, dar nu întotdeauna.

Ne amintim, de exemplu, perioada guvernărilui Victor Ponta, care a fost extrem de prietenoasă cu mediul de afaceri. Deci este un partid eclectic, iar această renunţare din statutul partidului a fost practic reînviată de Sorin Grindeanu, care încearcă să-şi creeze sprijin în partid pentru congresul partidului. Nu cred că ştiau nici măcar membrii PSD, că în articolul 8 din statutul acestui partid se scrie că PSD este un partid progresist. Deci este o placare, inclusiv a taberei din jurul lui Titus Corlăţean, care a anunţat că nu mai candidează la şefia partidului şi este o încercare de a oferi o ramură de măsline a acestei tabere mai conservatoare din partid. Ok, uite, nu mai candidează Titus Corlăţean, dar schimbăm şi statutul, despre care oricum membrii nu ştiau mare lucru. 

Marius Pancu: Bun, aici sunt mai multe lucruri pe care vreau să insist. În primul rând, diferenţa asta dintre vocea pe care PSD o are în plan naţional şi vocea pe care intuim, aşa cum a mai făcut-o de altfel şi în anii precedenţi, o va avea pe plan extern. Cum poate să reziste în această familie europeană, care-şi clamează valorile progresiste, PSD care spune, se bate cu pumnul în piept şi spune că nu, noi ne întoarcem la tradiţie, religie şi conservatorism. 

Vlad Adamescu: Rezistă prin simplul fapt că grupul socialistilor şi democraţiilor are nevoie de delegaţie, are nevoie de voturile PSD-ului din Parlamentul European. Este, dacă nu mă înşel, a doua sau a treia delegaţie ca mărime, delegaţia PSD din acest grup politic, pentru că România e o ţară mare, suntem a şasea cea mai mare ţară din UE, deci avem mulţi europarlamentari şi mulţi europarlamentari de la PSD, deci europarlamentari socialişti. Şi mai există partide de genul acesta, care sunt în conflict direct cu grupul politic european, mă refer la SMER în Slovacia, care este suspendat cu partidul lui Robert Fico, un partid care a început ca social-democrat, de fapt foarte similar cu PSD-ul şi a luat-o cu totul în direcţia suveranistă, împotriva sprijinului către Ucraina, împotriva chiar a NATO, lucruri de genul acesta. 

Deci grupul politic al socialiştilor europeni este într-o mare dilemă şi de aia vedem că o să continue relaţiile şi cu PSD. Dar îmi imaginez că la Congresul de mâine o să fie nişte priviri destul de întrebătoare către Sorin Grindeanu şi că liderii europeni din Partidul Socialistul Europen îi vor cere garanţii că nu va face ceea ce se teme toată lumea şi anume la un moment dat să meargă alături de AUR într-o guvernare de genul acesta. 

Marius Pancu: Şansele să se întâmple asta? Pentru că am auzit din nou lideri mai degrabă din tabăra suveranistă de această dată spunând că abia aşteaptă momentul în care PSD o să întoarcă armele. 

Vlad Adamescu: Şansele rămân, deocamdată rămân scăzute, mai ales cu retragerea lui Titus Corlăţean care concentra practic energiile de genul acesta mai conservatoare, mai suveraniste, mai naţionaliste. El le concentra. El a anunţat că se retrage din cursa pentru preşedinţia partidului.  Probabil se retrage şi din partid, dar a lansat un mesaj destul de vag.

Marius Pancu: Prevesteşte asta ceva? Vă arată asta ceva? Că Titus Corlăţean ar putea să pregătească un proiect personal şi ar avea tracţiunea Titus Corlăţean să însemne ceva pe eşicherul politic? 

Vlad Adamescu: Probabil că asta vrea Sorin Grineanu să împiedice şi prin mişcarea aceasta încearcă practic să realizeze, să menţină unitatea partidului înainte de Congresul de pe 7 noiembrie. Însă PSD-ul este un partid mare. Este un partid de 35 de ani în România. Toate forţele care au încercat să se rupă din PSD până la urmă au eşuat. Până la urmă au revenit la matcă. Ne uităm la Victor Ponta, la Pro-România, care a reuşit intrarea în Parlamentul European. De exemplu, au făcut pragul, dar nu au făcut pragul la alegerile naţionale. 

Deci e greu să te rupi de PSD. Mai degrabă încerci să-ţi negociezi diverse puncte de sprijin pe viitor. Probabil că asta se va întâmpla. Nu cred că PSD se va rupe sau dacă vor pleca câţiva deputaţi sau senatori, nu va fi o pierdere extraordinară. Mai ales că PSD, decât de la alegerile din iarnă, a adunat parlamentari de la partide, de la suveranişti inclusiv. Deci s-a consolidat. 

Marius Pancu: Întotdeauna e bine să ne uităm şi la oamenii din umbră, şi la eşalonul 2. Dacă observăm ce se vehiculează în acest moment pe surse politice, ar fi o schimbare de tabără sau de generaţie şi în ceea ce priveşte prin vicepreşedinţii PSD. Pe de o parte pleacă Paul Stănescu, o voce marcantă până acum. Ar veni în locul său Claudiu Manda. Ce înseamnă asta? Ce arată asta? Pe de altă parte i-am avea pe Bogdan Ivan şi pe Victor Negrescu în rândul vicepreşedinţilor.

Vlad Adamescu: Exact. Este o schimbare de generaţie care este natural să se întâmple şi vedem că PSD încearcă să-şi menţină deschise toate căile, toate căile de acces, să zicem. Victor Negrescu, europarlamentar, vicepreşedinte al Parlamentului European, un om cu deschidere la nivel european, îl pui vicepreşedinte, dar în acelaşi timp scoţi partea progresistă din statutul partidului. Deci cumva se continuă practic ceva, o chestie tradiţională la PSD şi anume strategia celor două voci, o voce pentru partenerii europeni.

Să nu uităm că PSD a dat vicepreşedinte unul dintre cei cinci sau șase vicepreşedinte executivi ai Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, care şi ea va fi mâine la acest congres la Amsterdam. Deci o voce pentru partenerii europeni, suntem pro-europeni, susţinem Uniunea Europeană, şi o voce pentru publicul intern, în care PSD-ul întotdeauna şi-a permis să fie mult, mult mai naţionalist, şi mai suveranist să zicem acum, decât este în exterior, pe plan extern.

Marius Pancu: 7 noiembrie, congres, alegerea preşedintelui, momentan unic candidat după rătragerea lui Titus Corlăţean, Sorin Grindeanu. Deci, dacă ne uităm pe datele astea, Sorin Grindeanu preşedinte plin. După 7 noiembrie, la ce să ne aşteptăm în coaliţie, din punctul de vedere al vocii PSD, pentru că până acum a făcut opoziţie la guvernare? 

Vlad Adamescu: Opoziţia la guvernare probabil că va continua şi în acest fel a trebuit interpretată  şi modificarea de statut, pentru că PSD-ul încearcă şi pe viitor să se poziţioneze ca opusul progresiştilor, progresismului care se poate găsi în cadrul coaliţiei exclusiv la USR. Asta este naraţiunea pe care PSD vrea să o vândă şi pe care va continua să o vândă şi după Congres. După Congres, mă aştept ca multe dintre reformele care au fost blocate până acum de Partidul Social-Democrat, nu mă aştept ca ele să se întâmple, desigur, dar PSD va trebui să vină cu alte explicaţii pentru blocarea acestor reforme. 

Pentru că până acum, explicaţia pe care o dădeau în interiorul coaliţiei, dar şi public pe anumite direcţii, era că trebuie întâi să ne alegem preşedinte. Nu putem să facem anumite lucruri care ar însemna că o altă tabără din partid, o tabără pro-suveranistă, să zicem mai conservatoare, ar câştiga alegerile. Deci trebuie să blocăm deocamdată, să stopăm orice fel de reformă care ne-ar afecta baza de susţinere, primarii, alocările de fonduri din Programul Naţional Anghel Saligny şi după Congres mai vedem. 

Nu cred că se vor schimba neapărat lucrurile după Congres pentru că niciun partid nu îşi taie singur craca de sub picioare. Şi am văzut că, deşi a primit un şoc anul trecut PSD-ul la alegerile prezidenţiale, încă este un partid foarte mare care are la dispoziţie fonduri foarte mari de la bugetul de stat şi are la dispoziţie foarte mulţi primari. Partidul se bazează pe primari, deci nu va face ceva sau nu va susţine vreo măsură care să îi îndepărteze pe aceşti primari. 

Marius Pancu: Dar prin strategia asta catch-all, în care încearcă să prindă câte ceva din toate direcţiile, încearcă să recupereze şi din electoratul pierdut la AUR, am văzut că şi procentele date de noile sondaje arată că PSD chiar scade faţă de alegerile pe care le-am avut, e undeva la 17%. Prin această strategie catch-all, există vreo șansă să recupereze procente sau dimpotrivă trendul va fi în continuare de scădere? 

Vlad Adamescu: Din punctul meu de vedere, şi asta nu se aplică doar PSD-ului, avem exemple foarte multe din vestul Europei. Ne uităm, de exemplu, la Regatul Unit, în care ai Partidul Laburist,  prim-ministrul Keir Starmer care lansează întruna mesaje foarte conservatoare, chiar de extremă dreaptă le-am putea numi, în speranţa de a-şi recupera o parte din electoratul pierdut. Iar oamenii pur şi simplu nu prind, nu muşcă la astfel de semnale. 

Dacă s-ar ţine alegeri mâine în Marea Britanie, partidul lui Nigel Farage, extremiştii de la Reforma UK, ar câştiga. De ce? Pentru că oamenii, în general, nu votează copia. Oamenilor le place autenticitatea, nu le place oportunismul politic. Mişcarea aceasta a PSD înspre tabăra suveranistă,  preluarea unor mesaje, unor tematici, scoaterea acestui, care e un exemplu clar, scoaterea termenului progresist din statutul partidului şi postarea publică, facem reclamă, uite, dom'le, am scos progresismul din PSD, nu prea ajută. Pentru că oamenii care sunt tentaţi să voteze, sau care deja votează cu partide suveraniste, o să continue să voteze cu ele, nu votezi copia, votezi originalul. Şi mai mulţi, tu, partid mainstream, să zicem, de centrul stânga, adoptând un astfel de discurs, adoptând o astfel de retorică, doar legitimezi şi dai dreptate, practic, celor care vin cu mensaje, cu tematici suveraniste în faţă.  

Deci, din punctul meu de vedere, nu numai că PSD-ul nu-şi va recupera din electorat, dar mai mult va contribui, poate, la creşterea AUR din perioada următoare. Singura cale, prin care AUR va scădea în sondaje, este dacă vor apărea alte forţe politici sau vor creşte alte partide, pentru că AUR este umflat artificial în acest moment, pentru că, pur şi simplu, nu mai există alt partid de Opoziţie în România în momentul de faţă şi toate voturile sau toată intenţia de vot merge automat înspre AUR, dar nu cred că lucrurile vor rămâne neapărat aşa până în 2028.

Marius Pancu: În final, Vlad Adamescu, un comentariu şi pe intenţia preşedintelui Nicuşor Dan de a reintroduce SRI ca actor vital în lupta anticorupţie, în strategia de securitate naţională? 

Vlad Adamescu: Din punctul meu de vedere, România a avut o experienţă negativă când vine vorba de includerea Serviciilor de Informaţii în astfel de acţiuni şi nu a trebuit să se întâmple, este o greşeală, nu a trebuit să se întâmple înainte să avem control democratic asupra Serviciilor de Informaţii. 

Ce înseamnă control democratic? Înseamnă mai mult decât a avea şef civil la Servicii, ceea ce este un minim care ar fi trebuit deja să se întâmple. Înseamnă să ai mecanisme de control prin care Comisiile Parlamentare din Camera Deputaţiilor şi din Senat să funcţioneze, pentru că ele nu funcţionează în momentul de faţă. 

Ai SRI-ul care vine când vrea el, o dată la 4, la 5 ani, deşi în lege scrie că trebuie să vină anual în faţa Parlamentului cu un raport de activitate. Ce se întâmplă la SRI-ul este complet netransparent. Aceste comisii de control din Parlament ar trebui să funcţioneze, ar trebui să aibă acces la absolut toate materialele SRI-ului, inclusiv la fondurile operative şi lucruri de acest gen, şi sunt convins că nu au acest acces în prezent. Poate îl are preşedintele, dar nu aşa funcţionează o ţară democratică şi mai mult decât atât, norma în Uniunea Europeană nu este ca Serviciile de Informaţie să se implice în astfel de acţiuni şi acesta e ultimul lucru pe care îl mai zic, în România mandatele acestea de securitate, de siguranţă naţională care sunt date de judecători se dau oricum extraordinar de uşor. 

Judecătorii în general încuviinţează astfel de mandate de securitate naţională. Deci să dai şi mai multe puteri SRI-ului într-o ţară care nu are tradiţia controlului democratic este o mare greşeală şi vine cumva în inversul promisiunilor pe care le-a făcut Nicuşor Dan în campania electorală.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰