Video Când ar scădea preţul carburanţilor daca s-ar încheia războiul din Iran - profesor de economie mondială
Guvernul a rămas fără benzină în elanul de a-i ajuta pe cetăţeni cu banii privaţilor şi a făcut "pana prostului" înainte să instituie starea de urgenţă şi să poată plafona adaosul comercial la preţurile carburanţilor. Ordonanţa de urgenţă prin care Executivul intenţiona să instituie situaţie de criză s-a blocat marţi în avize între consilii şi ministere. Conform surselor Observator, la finalul săptămânii trecute, ministrul social-democrat al Energiei, Bogdan Ivan, a insistat să fie reduse TVA-ul şi accizele carburanţilor, pentru ca impactul asupra preţului la pompă să fie imediat. Ministrul liberal al Finanţelor, împreună cu premierul Bolojan, au insistat ca măsura să fie amânată pentru momentul în care preţurile carburanţilor ar ajunge la aproximativ 11 lei pe litru şi abia apoi să fie adoptată măsura propusă de Ivan.
Până la urmă, nici varianta Guvernului nu a funcţionat, mai ales că i-ar fi dezavantajat pe proprietarii benzinăriilor, care - odată înjumătăţit adaosul - ar fi câştigat mult mai puţin. Ei sunt cei care s-au opus. Consiliul Economic şi Social n-a dat aviz, până să discute cu ei. Avizul e consultativ, dar obligatoriu pentru constituţionalitate, aşa că decizia Executivului a fost amânată.
Există şi o excepţie pe restricţiile la export, pentru Republica Moldova. Anunţul a fost făcut de ministrul moldovean al Energiei, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă din Chişinău. Acesta a precizat că a purtat discuţii cu factori de decizie din Guvernul României, iar situaţia livrărilor va rămâne neschimbată.
Conştientă de problema gravă a lipsei de combustibili, Comisia Europeană a decis să amâne propunerea legislativă de interzicere totală a importurilor de petrol din Rusia, dar asta nu înseamnă că va renunţa complet la ea. În schimb, instituţia condusă de Ursula von der Leyen a declarat că preţurile mai mari la carburanţi pentru maşinile străine pe teritoriul blocului comunitar, adică cele care călătoresc dintr-un stat în altul, sunt ilegale. Deocamdată a fost avertizată doar Slovacia, însă aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în Ungaria.
Comisia Europeană consideră că stabilirea unor preţuri mai mari pentru combustibili pentru autovehiculele înmatriculate în străinătate care alimentează pe un teritoriu naţional parte din UE reprezintă o măsură discriminatorie. Oricum, preferata românilor rămâne Bulgaria, unde preţurile combustibililor sunt mult mai mici decât la noi. Acciza la combustibili în România e cu cel puţin 25% mai mare decât ţările din regiune, inclusiv faţă de Polonia.
Noi am analizat întreaga situaţie alături de Christian Năsulea, profesor de economie mondială, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta.
- În formula pe care o știam până acum, asta care s-a împotmolit, care a făcut pana prostului, spuneam eu, Ordonanța de Urgență a Guvernului cu limitarea adaosului comercial la jumătate din media pe ultimele 12 luni și, sigur, câteva restricții pe exporturi. Ce fel de efecte vă așteptați să aibă în piață?
- Acum, trebuie să spunem că e o diferență între efectele teoretice, pe care le anticipăm uitându-ne doar la ideea de plafonare a adaosului, unde nu ne așteptam, sincer, să se întâmple mare lucru. Acum, după încercarea de a avea acest aviz în CES, avem informații mai multe care au ajuns în spațiul public despre textul efectiv al Ordonanței și aici încep să fie mai multe probleme, pentru că, în esență, uitându-ne exact la categoriile de comercianți de pe lanțul de distribuție afectate, la modul în care este scrisă Ordonanța, sau cum era scrisă ea la jumătatea zilei de marţi, am constatat că există probleme serioase care ar fi putut duce niște intermediari de pe lanțul de aprovizionare în zona de profit negativ, de pierdere economică, într-o zonă unde există marje foarte mici pentru niște comercianți care nu deservesc benzinăriile din lanțurile mari, din marile orașe, ci care sunt foarte importanți pentru distribuția carburanților acolo unde nu există alternativă, la țară, în zone izolate, pentru industrii care depind de niște surse mai greu de pus la punct, în așa fel încât să existe carburanți, să existe benzină și motorină pentru o parte a populației României.
Și atunci, efectul pentru aceștia ar fi fost falimentul, practic, ar fi ajuns foarte rapid în situația în care să își închidă ușile, să își dea afară angajații și nu se știe dacă să mai aibă capacitatea să revină pe piață ulterior. Deci aici descoperim, de fapt, că statul român nu e pregătit foarte bine.
- Doar o clarificare pentru telespectatori, aici ar fi vorba despre, nici nu știu cum să le spun, stațiile de alimentare no-name, de familie, care nu fac parte din brandurile pe care le vedem în orașele mari.
- Exact. Vorbim de companiile care aprovizionează cu carburanți aceste stații mici, independente, de vânzare a carburanților. Deci un intermediar de pe lanț, așa cum era scris textul, așa cum a ajuns asta în spaţiul public, nu ar mai fi putut, sau mă rog, un tip de intermediar nu ar mai fi putut să funcționeze la niște parametri care să permită ca, din momentul în care intră în vigoare ordonanța, aceste companii să-și continue activitatea.
Și aici avem o problemă, pentru că poate în principiu sună bine, sună ca un lucru care ne-ar fi adus 20 de bani la litru în minus, dacă s-ar fi implementat, pe termen scurt cel puțin. În practică, pentru o parte din populația României, și nu e o parte neglijabilă, vorbim de mulți oameni care trăiesc în condițiile pe care le-am descris mai devreme, ar fi însemnat să se închidă benzinăria, singura benzinărie micuță, de la care aceștia alimentau în zona lor relativ izolată, unde nici nu există altă alternativă. Și atunci, acesta este genul de problemă pe care îl avem în față, când vine vorba de soluția gândită pentru moment de Guvernul României.
- Bun, imediat mă întorc și la asta și vă întreb dacă există vreo remediere, dar mi-ați dat valoarea asta de 20 de bani. Atâta, înțeleg, că anticipați că s-ar fi redus prețul la pompă dacă intra în vigoară ordonanța așa cum era ea scrisă.
- Doar pe termen scurt.
- Și pe termen mediu și lung?
- În două zile, acești 20 de bani ar fi fost acoperiți de creșterile pe care le vedem a fi undeva pe la 10 bani pe zi, având în vedere că problema de fond nu dispare. Problema de fond fiind că este blocată Strâmtoarea Ormuz. Oferta este diminuată, cantitatea disponibilă pe piața internațională este mai mică din cauza unui blocaj care nu ține de acțiunile sau de ceea ce poate să găsească în termen de soluții Guvernul României.
- Asta era și observația mea. A crescut prețul peste noapte cu 20 de bani. Și atunci de ce o mai facem?
- O întrebare foarte bună. Cea mai bună întrebare în acest moment, având în vedere că niciuna dintre soluțiile propuse la noi sau propuse în altă țară europeană nu rezolvă problema de fond. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este dacă ar trebui să mergem și să facem ceva neapărat doar ca să arătăm că facem ceva, având în vedere că toate scenariile ne arată că tot acolo ajungem, cu o uşoară întârziere în anumite scenarii, cu câteva zile mai târziu, dar tot acolo ajungem.
- Adică această compensare, din ce înțeleg de la dumneavoastră, e practic doar retorică politică?
- În mare parte, ceea ce am văzut pus pe masă ca soluții de la Ministerul Energiei sau vehiculat de diverși politicieni în ultimele zile reprezintă, în opinia mea, un răspuns la faptul că există presiune din partea publicului să se facă ceva. Folosesc această diateză specifică limbii române, pentru că nu e foarte clar cine ar trebui să facă, nu e clar ce ar trebui să fie făcut, pentru că, în situația aceasta, nu avem soluții care să funcționeze, având în vedere cauza externă a problemei.
Suntem puși în fața unei dorințe a populației de a se face ceva, unei dorințe a politicienilor de a răspunde populației în așa fel încât să-și adune puncte, să ia o bilă albă din partea electoratului, însă, din păcate, nu cred că există foarte multe lucruri care să aibă un efect semnificativ. Și aici poate putem discuta despre acele lucruri care au șansa, măcar, să dea un rezultat mai mare pe o perioadă mai lungă de timp.
- Categoric, mă interesează soluții, mă interesează, de pildă, această, iarăși, foarte vehiculată ipoteză, de ce nu reducem acciza?
- Aici, iarăși, o întrebare extrem de bună. Răspunsul acestei întrebări, din punctul meu de vedere, este pentru că România nu-și permite să facă acest lucru. Avem alți parametri care sunt problematici, unde România este într-o situație bugetară foarte dificilă și, atunci, acciza, care reprezintă o sumă fixă din prețul fiecărui litru de benzină, 3,06 lei la fiecare litru de benzină, 2,8 lei la fiecare litru de motorină, plus TVA-ul aferent a acestora, reprezintă niște venituri la care statul român nu prea are cum să renunțe, pentru că e pus la colț de deciziile, din trecut, luate de politicieni, de guverne trecute ale României și nu-și permite țara noastră să renunțe la această sursă de venit.
Și, atunci, e improbabil, ca să fiu delicat, e extrem de improbabil ca politicienii actuali să poată să ia o decizie prin care să renunțe la o parte din acest venit, având în vedere cât de sigur este venitul în cauză. Și, atunci, mergând mai departe după raționament, întrebarea pe care și-o pune foarte multă lume, pe care și-o pun foarte mulți dintre colegii mei, este de ce nu avem o reducere a TVA-ului în această situație, pentru că s-au făcut niște calcule pe TVA care porneau de la un preț al carburantului mult mai mic decât cel de acum și, în momentul de față, cu aceste prețuri mai mari, statul urmează să încaseze, de fapt, mai mulți bani.
Și, atunci, întrebarea se pune, dacă tot vorbim de soluții, de nevoia de a face ceva, de ce nu renunță statul la acest TVA în plus pe care urmează să-l încaseze tocmai pentru că s-au scumpit carburanții. Aici, din păcate, cred că am un răspuns și răspunsul este pentru că este prea complicat, în primul rând, de gestionat schema. Nu cred că avem capacitatea de a face calculul, nu noi, ci politicienii noștri. Și, al doilea lucru, nu cred că avem capacitatea de a ajunge la un consens în această coaliție care este în spatele acestui guvern pentru a putea lua astfel de decizii.
Interviu acordat de Christian Năsulea lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte
- Ca să subliniez din nou, ca să rezum ce spuneți dumneavoastră, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai bună soluție acum ar fi aceasta? Reducerea TVA?
- Nu știu dacă este cea mai bună soluție, dar este o soluție cu consecințe negative mai puține și cu un efect care ar trebui să țină un pic mai mult. Să nu fie estompat efectul de scădere a preţului sau măcar de încetinire a ritmului de creștere a prețurilor la fel de repede cum s-ar întâmpla cu alte soluții. Din păcate, repet, pentru că vorbim de o problemă de fond, de o lipsă a produsului, şi chiar și această măsură va fi estompată în timp.
Tot vom ajunge la prețuri mai mari pentru că, pur și simplu, pe piața internațională există un nivel al cererii care este semnificativ mai mare în acest moment decât ceea ce poate să ofere industria care este grav afectată de criza din Ormuz și de capacitățile de producție care au fost afectate, pierdute în anumite situații, din cauza atacurilor iraniene asupra facilităților de producție și de transport din zonă.
- Aici vine o altă întrebare, pentru că de altfel vedem pe Donald Trump care anunță în fiecare zi că are câte un acord, încheie războiul, îl redeschide, îl repornește. Bun, să presupunem că după acordul acesta, după anunțul acesta lui Donald Trump, se încheie războiul. Asta înseamnă că prețurile își revin automat? Cât durează până își revin prețurile?
- Cel mai probabil vom reveni la niște prețuri mai mici dacă se încheie războiul. Poate se întâmplă totuși o minune și vedem o încheiere, însă, să fie foarte clar, va trece ceva timp până când piețele se liniștesc, până se stabilizează situația și devine clar pentru furnizori, pentru companiile din domeniu că își pot reface calculele pe niște date mai bune decât cele din prezent.
Și a doua chestiune care este problematică ține de faptul că aceste pagube materiale înregistrate când vine vorba de terminale de lichefiere a gazului, de câmpuri petroliere, de terminale de încărcare a petrolului pe transportoare maritime, reparaţiile pentru aceste pagube materiale vor dura, nu, și vorbim de niște luni bune în care tot va lipsi din piața internațională o cantitate de petrol pe care ne-am fi bazat în mod normal.
- Rămăsesem datori cu asterix-ul pe care l-am pus la ce spuneați dumneavoastră la Ordonanța de urgență și forma în care era redactată. Înțelegem că totuși acelea va fi cadrul de la care pornim de mâine încolo. Ce se poate corija pe ea?
- Orice se poate modifica.
- În sensul în care, care ar fi soluția pentru dumneavoastră ca să nu ajungem în situația pe care o descriați anterior?
- După forma pe care am văzut-o, dacă nu sunt corectate lucrurile în așa fel încât, în paralel cu această ordonanță, să nu fie luate și măsuri care să asigure faptul că nu ies de pe piață niște companii, și aici eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, la care sunt supuse companiile din acest domeniu, ar fi o măsură care să ajute companiile să supraviețuiască în cazul în care se merge înainte pe această formă. Deci dacă nu se întâmplă acest lucru, vom avea cel mai probabil penurie, vom avea absența carburantului în anumite regiuni ale țării, pe ultimele modele și pe ultimele simulări.
- Bun, am văzut că deja Slovenia a impus restricții, a ajuns în situația aceea în care limitează la 50 de litri, pare mi se, era informația, de carburant pe zi pentru consumator. România cât de expusă e, comparativ cu țările din regiune, la un astfel de scenariu?
- Noi suntem mult mai puțin expuși. Asta pentru că țara noastră reușește să producă foarte multă benzină în comparație cu consumul propriu. În condiții normale, producem în România cam de cinci ori mai multă benzină decât consumăm, deci suntem un exportator net de benzină. Avem însă problema importului. Materia primă, petrolul, nu vine din România. Avem nevoie să importăm cantități de petrol importante în aşa fel încât să aibă loc această producție și aici lucrurile nu sunt garantate.
Nu e garantat că sursele pe care ne bazăm noi, în general, care nu au nicio legătură cu Orientul Mijlociu, vor fi disponibile la prețuri, la aceleași prețuri, în așa fel încât lucrurile să meargă în condiții normale. Avem o problemă cu faptul că, estimările variază, dar se vorbește de undeva între 40 și 60% din motorina care este importată. Deci poate cu benzina suntem ok, dar cu motorina nu. Și la asta se adaugă, bineînțeles, faptul că suntem într-o situație atipică pentru că Rafinăria Petrotel este închisă, Rafinăria Petromidia este închisă.
Avem o rafinărie din trei care funcționează, nu știu să vă spun la ce capacitate, dar oricum nu funcționăm la capacitate maximă. Și aici, iarăși, sunt foarte multe detalii care trebuie discutate, poate, ca să putem să înțelegem cum am ajuns noi, în plină criză energetică, să lucrăm cu două rafinării de pe teritoriul țării noastre care sunt închise și de ce Ministerul Energiei, care are un cuvânt foarte greu de spus în modul în care se întâmplă lucrurile în acest domeniu, se uită la tot felul de soluții care s-ar putea să creeze mai multe probleme decât să fie soluții reale și pare în continuare să se miște foarte, foarte greu când vine vorba de a coordona activitatea în acest domeniu.
Lucru care îi stă în putere, pentru că administratorul de la Petrotel este desemnat de statul român în acest moment, pentru că, în general, în acest domeniu nu mișcă nimic fără ca Ministerul Energiei să își dea acordul pentru aceste lucruri.
- Ar trebui să învățăm vreo lecție de pus în aplicare imediat după ce se termină această criză în ceea ce privește mixul energetic și sursele energetice ale României? Că, sigur, e problema pe benzină, motorină, dar e și o problemă pe gaze naturale, unde România n-ar trebui să fie expusă.
- Cu siguranță. Deci cu siguranță ce ar trebui să învățăm din treaba asta și aici, iarăși, să spun lucrurile și mai clar, nu știu dacă putem să facem ceva în momentul acesta încât să atenuăm criza. E o criză externă pe care va trebui să o suportăm și să învățăm ceva ca să nu se mai întâmple lucrurile acestea în viitor. Și ce ar trebui să învățăm este că avem resurse care nu sunt folosite, nu sunt exploatate sau pe care nu suntem pregătiți să le punem în uz foarte rapid și asta înseamnă nu doar gaz natural neexploatat, neconectat la rețea, înseamnă petrol de șist, înseamnă resurse naturale pe care țara noastră le are şi pentru care trebuia să avem un plan de rezervă măcar și înseamnă că trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea capacităților de producție în domeniul energetic pe toată linia.
Vorbim aici de centrale nucleare, unde reactoarele acelea despre care discutăm de decenii, deja, de la Cernavodă, trebuiau să fie gata. Noile planuri pentru noi centrale SMR sau de alt tip ar fi trebuit să fie mult mai avansate decât sunt în prezent. Deci ar trebui să avem un portofoliu de surse energetice diversificat și niște planuri foarte bine pregătite în așa fel încât în momentul în care se va întâmpla din nou așa ceva, pentru că se va întâmpla cu siguranță la un moment dat, să avem un răspuns mult mai bun decât a ridica din numeri și a spune "asta e, vedem cum trecem noi și peste asta".
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
