Video Cine decontează cazul "Anastasiu"? "Cu un astfel de trecut, nu avea ce să caute în Guvernul României"

Acum, premierul Bolojan transmite că va superviza personal reforma companiilor de stat, practic pachetul doi de măsuri care ar trebui să facă ordine în încrengăturile, corupţia cronicizată şi eternele portiţe deschise spre căpătuire şi huzur din sistemul bugetar. 

Va numi rapid şi un vicepremier, pentru că dacă renunţă la acest post asta înseamnă că întreaga configuraţie a Guvernului se schimbă, o situaţie de procedură politică ce ar necesita un nou vot în Parlament pentru componenţa Executivului şi ar putea duce chiar la surprize de reconfigurare a alianţelor. 

Ilie Bolojan a mai spus că practica 90-istă la care se referea Anastasiu n-a murit: are date despre angajaţi ai Fiscului ale căror rude au companii cu care fac contabilitate sau consultanță pentru firme private şi că acesta este unul dintre motivele pentru care a schimbat conducerea ANAF. 

Despre faptul că fostul vicepremier avea aviz de la ORNISS, iar instituţia recunoaşte că NU i-a verificat trecutul, dar şi despre alţi miniştri cu probleme legale a vorbit luni seară şi ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, într-un interviu în exclusivitate pentru Observator.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Vlad Adamescu, co-fondator Politică la minut. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Unde îl plasează pe Ilie Bolojan, la nivel de decontare politică, această confesiune pe care tocmai a făcut-o, că nu ştia despre dosarul lui Anastasiu?

- Este un lucru destul de grav faptul că prim-ministrul, dar probabil că nici preşedintele, că nu ştim dacă preşedintele ştia sau nu acest lucru despre Dragoş Anastasiu, înainte să fie numit în Guvern, cert este că va deconta şi decontează această situaţie premierul Ilie Bolojan, pentru că numirea şi toată această tevatură, întreg scandalul, a aruncat un văl destul de întunecat asupra întregii reforme care trebuie să fie făcută în sectorul public, în privinţa companiilor de stat, împotriva digitalizării ANAF şi aşa mai departe şi a afectat întreg procesul de reformă, practic. 

- Şi toată temporizarea asta, de la momentul T0, vineri, până când avem, iată, în sfârşit, luni seara, o reacţie din partea lui Ilie Bolojan? De ce această temporizare şi cu ce efecte?

- A vrut să vadă ce va face Dragoş Anastasiu. Probabil că Ilie Bolojan, care este persoana care l-a adus pe Dragoş Anastasiu când era preşedinte interimar, la Administraţia Prezidenţială, apoi l-a luat cu el la Guvern şi probabil că a vrut să îl lase să managerieze această criză, să vadă care este reacţia opinie publice, să vadă dacă poate fi controlată, deşi era destul de clar că dacă ar fi avut nişte consilieri pe comunicare care să fie un pic mai competenţi, şi vedem că aceasta este o problemă în general a acestui Guvern, faptul că comunicarea este destul de la pământ, probabil şi-ar fi dat seama că nu putea să mai aştepte.

Ajungem şi la momentul conferinţei de presă, probabil cea mai lungă demisie din istoria post-decembristă a României. O oră a durat până când Dragoş Anastasiu şi-a dat demisia, timp în care a descris statul român ca fiind abuzator, ceea ce nu prea vezi din partea unui oficial, că în acel moment era încă un oficial al statului român, vice-prim-ministru al Guvernului României, acel moment cu şpaga pentru supravieţuire şi aşa mai departe. Deci vedem că a avut un impact destul de mare.

- Cu emblema Guvernului în spate, cu sigla Guvernului în spate, cu drapelul României, cum pică asta pentru eşafodajul statului în România 2025, dacă tot aţi adus discuţia în direcţia asta?

- Pică destul de greu şi ar trebui să ... dacă trecem dincolo de persoane, dincolo de persoana Dragoş Anastasiu, Ilie Bolojan şi aşa mai departe, ar trebui să ne concentrăm pe ideea că statul nu este o corporaţie. Vedem în ultima perioadă aceste apeluri către sectorul de afaceri, către sectorul de business, către antreprenori, să vină să-şi asume direct povara guvernării, să facă ei reformele necesare. Cu siguranţă antreprenorii, mediul antreprenorial din România este extraordinar de important pentru România şi trebuie să aibă o poziţie importantă şi aşa mai departe, dar statul nu este o corporaţie, statul nu trebuie să fie manageriat ca o corporaţie.

Companiile de stat, de exemplu, că tot se vorbeşte foarte mult despre companiile de stat din România şi pe bună dreptate, că au Consilii de Administraţie în care membrii acestor Consilii sunt numiţi politic şi au salarii de zeci de mii de euro care nu se justifică, dar, în acelaşi timp, asta nu înseamnă că companiile de stat ar trebui să fie manageriate, după cum vedem din partea mediului de afaceri, ca pe nişte firme sau că ar trebui să facă profit.

Nu, statul şi rolul unor companii de stat şi rolul statului, în general, este să ofere servicii cetăţenilor săi, chiar dacă nu sunt profitabile, chiar dacă uneori ies în pierdere. Ideea de oferire a unor servicii publice este cea care trebuie să primeze în toată această discuţie despre reformă, care este o discuţie foarte largă. Ideea că vei aduce principii din privat ca să-ţi manageriezi statul a eşuat, atât în vestul Europei, cât şi pe unde s-a mai încercat. Vedem exemple de peste tot, inclusiv universităţi din Marea Britanie. În momentul în care aduci astfel de principii doar creşti birocratizarea, creşti birocraţia şi practic nu faci niciun fel de reformă.

- Vreau să ne uităm concret şi la ce se alege de pachetul acesta 2 de reformă, pachet pe care îl promitea Ilie Bolojan cu vectorul de imagine Dragoş Anastasiu, care, iată, a picat mai curând decât ne aşteptam. Vreau să mă mai opresc la ceva ce am remarcat în acest interviu pe care l-a acordat Ilie Bolojan, pentru că tot îl pomeneaţi şi pe Nicuşor Dan. Întrebat de jurnalişti dacă "a fost propunerea dumneavoastră sau a fost sugerată", Ilie Bolojan răspunde "a fost propunerea pe care eu am făcut-o". Revenind ulterior la certificatul acela ORNISS, certificatul care se află în centrul controversei, adică acces la secretele de stat, se întreabă jurnaliştii "cum de l-a primit, dacă nu a existat o verificare temeinică în prealabil?", iar Ilie Bolojan spune "am înţeles că a primit acest certificat în perioada în care a fost consilier prezidenţial. Nu ştiu, nu am datele de pe urma cărora s-a considerat că totul este în bună regulă şi asta a fost acum câţiva ani de zile, probabil". E, ce este asta? O pasare de responsabilitate la Cotroceni? O săgeată către Cotroceni?

- Poate fi şi o pasare de responsabilitate, dar, în opinia mea, nu cred că instituţia care oferă ORNISS-uri, în general, deci nu cred că această instituţie ar trebui să cenzureze numirea unui ministru sau a unui vice-prim-ministru sau a altor oameni în funcţii publice în România. Nu asta se face, asta trebuie să meargă la factorul de decizie politică. Faptul că prim-ministrul sau preşedintele interimar de la acea vreme, Bolojan, nu a fost informat şi nu ştia despre aceste aspecte din viaţa lui Dragoş Anastasiu, asta este problema cea mai mare şi cea reală, pe lângă faptul că Dragoş Anastasiu nu a ţinut să menţioneze acest aspect. Era de datoria lui ca cetăţean, ca persoană care urma să-şi ia această responsabilitate publică, să anunţe persoanele care urmau să-şi investească încrederea în el. Să-l informeze pe preşedintele interimar, Bolojan, că, "uite, s-a întâmplat chestia asta, o pot explica public înainte să fiu numit, mă mai numeşti sau nu?". Dar nu cred că ORNISS-ul ar trebui să fie motivul pentru care sunt numiţi sau nu sunt numiţi oameni în funcţii publice în România. 

- Sigur, dar ce fel de poziţie ar trebui să aibă Nicuşor Dan acum? Şi cât decontează, la rândul său, acest scandal?

- Cred că Nicuşor Dan decontează mai puţin acest scandal pentru că poate persista ideea că poate a luat măsuri în spatele uşilor închise. Totuşi, în acelaşi timp, pare un pic neputincios Nicuşor Dan. A spus doar că este "o problemă mare" şi atât. A preferat să rămână aluziv şi să nu se implice în această problemă. Sunt două chestiuni aici. Pe de o parte nu vrea să deconteze politic, evident, ce s-a întâmplat şi vrea să rămână totul în grădina primului ministru. Pe de altă parte, dacă este să ne uităm pe atribuţiile constituţionale, conform Constituţiei este perfect normal ce a făcut preşedintele României, respectiv că nu a vrut, neapărat, să se implice, în condiţiile în care miniştrii, totuşi, ţin de prim-ministru. Prim-ministrul propune, preşedintele numeşte, dar ţine mai mult de premier.

- Sigur, de un ministru care i-a fost şi consilier, de asta era mai interesant cazul Anastasiu. Ce se va alege de pachetul 2 acum, fără vectorul său de imagine, după cum spuneam? Şi cine ar trebui să-l preia? Şi cum să se reconfigureze el, dacă nu mai este acest antreprenor care venea, cu ideile din business, la conducere, la cârmă?

- Vedem, din nou, ideile acestea că ar trebui ca anumite asociaţii de antreprenori să aibă un reprezentant în Guvern, cum era domnul Dragoş Anastasiu. Dacă e să mergem pe această logică, şi nu zic că ar fi o idee bună, ba din contră, nu ar fi o idee bună, atunci mă întreb de ce nu ar trebui să aibă şi sindicatele un reprezentant în Guvern? Sindicatele să aibă un reprezentant ca vicepremier în Guvernul României. De ce să nu avem un astfel de echilibru? Adică reprezentăm mediul de afaceri cu poziţie de vicepremier în Guvern, dar nu reprezentăm şi sindicatele. De unde va veni această nouă persoană?

Păi, după cum spuneaţi şi dumneavoastră, probabil va fi tot un independent care nu a mai avut legături cu politica, pentru că nu vrem să mergem din nou în Parlament. Guvernul, Bolojan nu vrea să meargă din nou în Parlament, pentru un nou vot de încredere. Probabil o să vedem o altă persoană care are legături cu mediul de afaceri şi care poate să facă această reformă a sectorului public, a companiilor de stat şi aşa mai departe. Dar mie premisa mi se pare greşită. Nu trebuie să fi fost afacerist, neapărat, ca să poţi să faci această reformă. Trebuie să cunoşti ce este în domeniu în Uniunea Europeană, când vine vorba de guvernanţa corporativă, şi se ştie foarte bine, este şi jalon în PNRR, jalon neîndeplinit. Poţi să ai şi experţi care să se ocupe de acest lucru şi probabil că ar fi mult mai bine şi din punct de vedere al transparenţei şi s-ar merge pe ideea că nu acţionezi în interesul unor interese private. 

- Cum se reaşează PSD în interiorul coaliţiei de guvernare, după acest moment? PSD care, până acum, se zvârcolea că ba mai vrea, ba nu mai vrea la guvernare. I-a picat momentul acesta, Dragoş Anastasiu, ce rămâne după el pentru PSD?

- PSD am văzut, inclusiv pe surse, care ar fi fost roata completă pentru acest partid, numirea lui Marian Neacşu, deci Marian Neacşu să preia responsabilităţile vicepremierului Dragoş Anastasiu. Preşedintele interimar PSD a ieşit, totuşi, şi a zis că lucrul acesta nu se va întâmpla. Ar fi fost, evident, ironic, în condiţiile în care Marian Neacşu are şi el o condamnare la activ pentru conflict de interese, în 2016. Deci, cumva, PSD a încercat să se izoleze de acest caz, să nu cadă şi el la înaintare, pentru că are şi el astfel de fapte în portofoliul miniştrilor, să zicem, şi vice-prim-miniştrilor din acest Guvern. Pe de altă parte, pare a fi şi o victorie a forţelor care se opun unor astfel de reforme, pentru că, într-adevăr, Dragoş Anastasiu a spus foarte corect - "De ce nu se face reforma ANAF sau digitalizarea ANAF şi aşa mai departe? Pentru că nu se vrea". Am putea să o facem foarte rapid, dar asta ar afecta interesele unor firme care sunt conectate la bani care le vin pe filieră politică, pe filieră de partid, pentru că aşa funcţionează piramidele clientelare din România.

- Bun, acum, cum aici este, clar, o dublă măsură, într-o oarecare parte, în cazul PSD, pentru că, şi vorbeaţi şi dumneavoastră despre vigilenţa pe care am avut-o la cazul Anastasiu. Există o categorie, a celor care au susţinut, mai degrabă, această aripă liberalo-progresistă a acestei coaliţii, care acuză excesul de vigilenţă şi un prea mare elitism care l-a dat jos pe Anastasiu. Aceeaşi vigilenţă o are, mereu, presa şi societatea civilă şi faţă de PSD şi faţă de Marian Neacşu şi faţă de domnul Busuioc, de la CCR, şi poate chiar şi faţă de ministrul Justiţiei care, ca avocat, a preluat tot felul de cazuri controversate, inclusiv pledând pentru inculpaţi care au încercat să-şi omoare soţiile. Există, sigur, o grămadă de alţi avocaţi care nu au astfel de cazuri în palmares, deci se putea alege şi din altă parte. A vorbit presa, în permanenţă, despre asta, dar se pare că nu are dinţii suficient de puternici pentru aripa PSD, când e vorba de astfel de cazuri. De ce nu? De ce acolo nu se întâmplă schimbări?

- Pentru că PSD-ul s-a izolat, într-o mare măsură, de opinia publică. Pentru că electoratul PSD nu este atât de vigilent cu astfel de cazuri şi am văzut demonstrat, de foarte multe ori în ultimii 10-15 ani, precum este electoratul reformist din zona care să zicem că susţine pe prim-ministrul Ilie Bolojan, electoratul din sfera USR, din interiorul Guvernului şi aşa mai departe. Dacă este să analizăm toată situaţia este un lucru foarte bun că totuşi, chiar dacă funcţionează selectiv, această presiune publică, această presiune a presei, a societăţii civile, funcţionează şi are rezultate. Indiferent dacă vrem sau nu reformă, Dragoş Anastasiu, cu un astfel de trecut, nu avea ce să caute în Guvernul României şi este un lucru foarte bun că până la urmă s-a luat această decizie şi şi-a dat demisia. 

- Sunt convins că ştiţi, domnule Adamescu, acea metaforă populară, în special din analiza de politică externă şi de proliferare nucleară, cât de aproape suntem de miezul nopţii, adică cam cât de mult ne apropiem de distrugerea lumii. O să o folosesc şi eu şi vă întreb, după episodul acesta, uitându-ne la pericolul extremist, care paşte România, cât de aproape suntem de miezul nopţii acum şi unde eram înainte de acest episod, ca să facem comparaţie?

- Orice fel de neînţelegere publică în coaliţie ar creşte pericolul extremist din România, pentru că opoziţia parlamentară, opoziţia suveranistă din Parlament trebuie doar să stea pe spate şi să spună "vai, câte lucruri se întâmplă", "vai, avem miniştri şi vice-prim-miniştri corupţi în Guvernul României", "vai, măsurile de austeritate lovesc, într-adevăr, în cei mai vulnerabili români", românii aceia care sunt şi baza mişcării suveraniste şi mişcării extremiste din România. Deci suntem cu mult mai aproape de miezul nopţii decât eram înainte de acest scandal. Însă, dincolo de scandal şi dincolo de persoanele implicate, un impact mult mai mare îl au măsurile fiscale, fiscal-bugetare, pe care le-a luat Guvernul şi pe care va continua să le ia, măsuri care sunt foarte mari, care lovesc în cei mai vulnerabili români şi care, din păcate, s-ar putea să se dovedească că nu sunt suficiente pentru a reduce suficient de rapid deficitul bugetar care va însemna lucruri şi mai rele pe viitor şi aici mă refer în primul rând la agenţiile de rating. Deci vom vedea în săptămânile următoare, probabil, chestiuni de genul acesta.    

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰