Video După ce "El Nino" a adus temperaturi record, acum intrăm în "La Nina". Climatolog, despre ce ne aşteaptă în următoarele luni şi cum a "dispărut" primăvara

Procesul ce a vizat Elveţia a fost intentat de o asociaţie a femeilor în vârstă, de circa 70 de ani, preocupate de consecinţele încălzirii globale şi care acuză că valurile de caniculă generate de schimbările climatice le vulnerabilizează. 

"Nu suntem făcute să stăm în fotoliu şi să tricotăm, ci să ne apărăm drepturile", au declarat acestea.

Nici România nu se simte mai bine, dacă este să ne luăm după ministrul Mediului. Mircea Fechet estimează că, în două decenii, vom avea o climă asemănătoare Greciei, cu perioade lungi de caniculă şi nenumărare fenomene extreme. Mai grav, sudul României se va transforma într-o mică Sahara. 

Am discutat despre toate acestea cu Alex Trandafir, climatolog. Iată care au fost cele mai interesante declaraţii ale acestuia:

- Este foarte gravă situaţia, însă este foarte bine să înţelegem exact contextul care a fost în spatele a ceea ce se întâmplă acum şi anume faptul că pe lângă principalul mecanism care a dus la încălzirea aceasta, adică creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă, în ultimul an am avut şi un fenomen natural, fenomenul de El Nino, care nu a făcut decât să intensifice şi să accentueze această încălzire. 

- Putem să vedem recordurile astea de căldură şi prin prisma fenomenului El Nino. 

- Rămâne de văzut, pentru că în ultima lună am ieşit din faza pozitivă a fenomenului El Nino. Intrăm, încet, în La Nina, şi asta este exact opusul. De aici ne aşteptăm ca, în următoarele luni, temperaturile să-şi mai revină, între ghilimele. Adică este posibil să mai vedem recorduri, dar nu chiar atât de mari, pentru că au fost nişte recorduri alarmante, lună de lună. Şi nu doar recorduri la nivel de temperatura aerului, ci şi la nivel de temperatura oceanelor, la nivel de număr de fenomene meteo extreme şi aşa mai departe.

- Din punctul meu de vedere, a fost suficient El Nino pentru a avea creşterile alarmante de temperatură din ultimele luni. Totuşi, foarte mulţi oameni de ştiinţă din domeniul climatologiei încearcă acum să vadă dacă nu cumva cele două fenomene, creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră şi fenomenul El Nino, nu se influenţează şi una pe alta. Nu doar să influenţeze fenomenul El Nino fenomenul creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră ci şi invers, dacă nu cumva încălzirea globală poate să intensifice, la rândul său, fenomenul de El Nino şi să se producă o reacţie în lanţ care să ducă la o încălzire exponenţială.

- Dacă nu se produce o reechilibrare a temperaturilor este mai mult decât grav. Înseamnă că efectele gazelor cu efect de seră asupra temperaturii globale şi asupra dinamicii atmosferice globale sunt mult mai puternice decât am calculat noi până acum şi ar însemna că trebuie să ne luăm un nou punct de referinţă şi să vedem la ce ne-am putea aştepta. Să ne facem un upgrade al diverselor scenarii pentru viitor.

- Este fezabil să avem temperaturi uriaşe în august însă, din punctul meu de vedere, o chestie care se simte mult mai tare decât aceea ca temperaturile să crească în mod scalar ar fi faptul că nu mai avem primăvară. Deci asta ar trebui, în primul rând, să tragem ca o concluzie din ceea ce vedem acuma, faptul că trecerea de la iarnă la anotimpul cald, că nu mai avem un anotimp între, s-a făcut foarte brusc. Am trecut de la, nu ştiu, 5-10 grade la 26-27 de grade. Asta e prima concluzie, că nu mai avem primăvară, dar, sigur, ne putem aştepta ca în august să avem şi 40 şi ceva de grade. Momentan recordul în România este de 44 de grade. Eu sper să nu fie depăşit, dar rămâne de văzut.

- Ca o tendinţă generală, domnul ministru al Mediului a explicat destul de bine faptul că începem să împrumutăm climatul mediteranean. Însă, pe lângă acest împrumut al climatului mediteranean, trebuie să ţinem cont de faptul că una dintre cele mai importante schimbări este pierderea elementului temperat. Pentru că noi, până acum, am avut un tip de climat temperat continental. Noi, practic, prin schimbările climatice la nivelul României pierdem elementul de temperat. Asta înseamnă schimbări bruşte, diferenţe foarte mari între vară şi iarnă, şi, practic, pierderea anotimpurilor primăvară şi toamnă.

- În anumite zone, unde avem totuşi influenţe vestice, influenţe oceanice, cum ar fi vestul şi sud-vestul ţării acolo nu o să se simtă atât de tare schimbările climatice. Adică ele or să se simtă, dar or să se simtă cumva plăcut. În schimb, zonele mai estice, Moldova, Dobrogea, zone care sunt mai aproape de mare, de Marea Neagră, ar urma să devină mult mai aride. Sunt zone care or să sufere mai mult şi în care, din păcate, o să vedem un tip de climat mediteranean semi-arid, comparativ cu tipul de climat mediteranean din vest şi sud-vest care o să fie puţin mai blând.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰