Au început negocierile pentru buget. Tăierile de 10% la cheltuielile de personal, pe masa Guvernului
Premierul Ilie Bolojan a convocat la discuții miniștrii PSD pentru a analiza situația bugetară. Printre ministerele vizate se numără Transporturile, Agricultura, Munca, Sănătatea, Justiția, Energia, dar și Secretariatul General al Guvernului.
Începând cu ora 08:00, la Palatul Victoria au loc ședințe de lucru pentru analiza situației bugetare, cu participarea reprezentanților mai multor ministere, printre care Transporturi, Agricultură, Sănătate, Muncă, Justiție, Energie, Interne și Secretariatul General al Guvernului. De la ora 17:00 este programată o ședință de Guvern, urmată, de la ora 18:00, de noi discuții bugetare cu ministerele Afacerilor Externe, Mediului și Economiei.
Tăierile cu 10% pe masa Guvernului
Șeful Guvernului va schița, alături de fiecare ministru în parte, proiectul de buget pentru anul 2026. Totodată, le-a cerut tuturor membrilor Cabinetului ca, în termen de o săptămână, să prezinte un plan prin care să reducă cheltuielile de personal cu 10%.
Concret, fiecare ministru va decide separat cum va face economii în cadrul ministerului și al instituțiilor subordonate. Potrivit deciziei coaliției de guvernare, salariile de bază din administrația centrală nu vor fi afectate, însă sunt luate în calcul concedieri, precum și tăieri de sporuri, prime și bonusuri.
Reforma administrației, în dezbatere publică
Ministerul Dezvoltării a pus marți noapte în dezbatere publică proiectul de lege privind reforma administrației centrale și locale, care vizează în principal tăierea a 10% din cheltuielile de personal prin concedieri, reduceri de sporuri sau reorganizare. Cheltuielile bugetare ar urma să se reducă în 2026 cu 3,367 miliarde lei.
Conform expunerii de motive a proiectului, în perioada 2027 - 2030, scăderea cheltuielilor bugetare va fi de circa 5,766 miliarde lei anual, media pe cinci ani fiind de 5,286 miliarde lei. Ministerul menţionează că proiectul de act normativ va contribui la creşterea veniturilor bugetare la nivel local prin clarificarea şi extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport (inclusiv pentru construcţii ilegale), majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizaţie pentru 5 ani, publicarea listelor cu contribuabili fără restanţe - stimulent pentru conformare voluntară, şi la nivel central prin eliminarea unor scutiri fiscale considerate nesustenabile (ex: pentru cooperative agricole) şi cesionarea creanţelor fiscale către entităţi specializate, pentru eficientizarea recuperării.
De asemenea, vor scădea cheltuielile publice, ca urmare a reducerii personalului: 6.102 posturi de consilieri personali; diminuarea cu 25% a posturilor din instituţiile prefectului; reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale; diminuarea personalului din poliţia locală, în funcţie de numărul de locuitori.
La scăderea cheltuielilor publice vor contribui şi plafonarea salariului preşedintelui ANRSC (economie estimată la 190.812 lei/an) şi limitarea salariilor din subordonatele MDLPA prin grile de salarizare, reducerea numărului de membri ai consiliului de administraţie pentru ANCPI, precum şi pentru ANL (economia estimată la 410.444 lei/an) şi reducerea costurilor administrative (asigurarea cheltuielilor centrelor militare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, ceea ce înseamnă o scădere a presiunii pe bugetele locale).
Actul normativ va contribui şi la eficientizarea administraţiei publice prin: simplificarea descentralizării (eliminare paşi birocratici); reglementări mai flexibile privind inventarierea, transferul bunurilor proprietate publică şi privată a statului şi a UAT; instituirea rotaţiei obligatorii pentru funcţiile publice sensibile, ce va determina combaterea politizării şi stagnării; introducerea evaluărilor multianuale şi evaluării pe bază de competenţe pentru funcţionarii publici; permisiunea de a lucra cu timp parţial în două autorităţi diferite, ceea ce înseamnă flexibilitate şi eficienţă.
Totodată, această lege va contribui la îmbunătăţirea colectării veniturilor fiscale, prin extinderea executării silite asupra indemnizaţiilor asistenţilor personali şi venitului minim de incluziune (VMI) - începând cu 2026, prin interconectarea sistemelor fiscale (PatrimVen, DGPCIV) şi publicarea listelor cu debitorii persoane fizice şi juridice (presiune publică pentru conformare).
Nota de fundamentare mai precizează că actul normativ va asigura autonomie şi control local sporit, datorită faptului că autorităţile locale primesc atribuţii decizionale asupra jocurilor de noroc, a posibilităţii de a introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activităţi, a dreptului de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice şi ca urmare a înfiinţării Fondului de Regenerare Locală (până la 5% din veniturile locale).
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
