Ce se schimbă la Pilonul II de pensii. Şeful ASF explică de ce vor putea fi retraşi integral doar 25% din bani
Guvernul a discutat în primă lectură proiectul privind plata pensiilor private, a anunțat vineri, 8 august, Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), într-o declaraţie de presă de la Guvern. Potrivit modificărilor propuse, românii care contribuie la pensiile private, Pilonul II şi III, nu vor mai putea retrage integral sumele acumulate după împlinirea vârstei de 65 de ani. Trei sferturi din banii strânși în anii de cotizație vor putea fi retrași doar în tranșe lunare, plafonate. Nu există nicăieri în Europa un fond de pensii din care să-ți retragi toți banii odată, a spus şeful ASF.
Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost prezentat vineri, în primă lectură, în şedinţa de Guvern, iar acesta prevede două forme de extracţie de plată, respectiv, pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanţia rambursării integrale a activului acumulat, şi pensia viageră, cu plată pe toată durata vieţii participantului, a declarat preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern. "Ne îndreptăm cu un vârf de sarcină în 2030, când sute de mii de oameni vor îndeplini condițiile să iasă la pensie", a avertizat Petrescu.
Schimbări majore în Pilonul II de pensii: Limitarea la 25% a banilor care pot fi retrași deodată și extinderea eșalonării restului de bani de la 5 la 10 ani
"Adoptarea legii privind plata pensiilor private reprezintă un demers necesar şi prioritar, având ca scop completarea cadrului legal aplicabil pensiilor private prin crearea bazei de funcţionare a fazei de plată a pensiilor şi a condiţiilor pentru operaţionalizare a sa", a precizat Alexandru Petrescu.
El a menţionat că proiectul de lege privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică şi prioritară esenţială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România şi alinierea acestuia la standardele internaţionale promovate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, în condiţiile în care, în cadrul procesului de aderare a ţării noastre la această organizaţie, OCDE a avut ca unică solicitare prioritară în domeniul pensiilor private adoptarea unui cadru legislativ primar care să reglementeze faza de plată. "În luna septembrie anul acesta, în cadrul sesiunii de evaluare a Comitetului pentru pieţe financiare din cadrul OCDE, România va trebui să prezinte modul de ducere la îndeplinire a acestei recomandări prioritare", a subliniat Petrescu.
Potrivit acestuia, sistemul pensiilor private are în prezent peste 9 milioane de participanţi şi active ce totalizează echivalentul a peste 10% din PIB-ul României, iar adoptarea cadrului legal pentru plata acestor pensii este necesară "pentru a oferi participanţilor predictibilitatea şi garanţia reală că economiile lor se vor transforma în venituri sigure şi pe termen lung".
Preşedintele ASF a explicat că proiectul propune introducerea fondurilor de plată a pensiilor private constituite special în acest scop, care vor fi administrate de entităţi autorizate, denumite furnizori de pensii private. Entităţile care vor putea deveni furnizor de pensii pot fi: administratori actuali de fonduri de pensii private, societăţi de asigurări de viaţă, societăţi de administrare al investiţiilor sau societăţile noi special înfiinţate în acest scop în baza legii.
Mecanismul este construit în două direcţii principale, respectiv pe două forme de extracţie de valoare pensie privată: pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanţia rambursării integrale a activului acumulat, şi pensia viageră, cu plată pe toată durata vieţii participantului. În completarea acestor două forme de plată, este prevăzut şi dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat, într-o formă similară celor aplicate în alte state europene, a adăugat Alexandru Petrescu.
"Prin acest proiect de lege se stabilesc, o dată, reguli de autorizare, funcţionare şi supraveghere pentru fondurile de plată, şi aici ASF are rolul principal, se garantează separarea activelor fondului de plată, de cele ale furnizorului, se asigură garanţia rambursăriiintegrale activului acumulat în cazul fondurilor de plată de tip retragere programată", a adăugat el.
Şeful ASF a subliniat că adoptarea acestui proiect nu este doar o opţiune de politică publică, ci şi o condiţie pentru finalizarea cu succes a parcursului de aderare la OCDE, şi, totodată, un răspuns aşteptat de milioane de participanţi care, din anul 2030, vor începe să intre masiv în faza de plată. "Aş mai adăuga că, la momentul înfiinţării fondurilor de pensii administrate privat, şi mă întorc la anul 2008, a existat angajamentul ca în trei ani de zile de la acel moment să existe şi o legislaţie prin care se prevede modul de plată al acumulărilor în fondurile administrate privat. Din păcate, această legislaţie nu a fost promovată. Au fost câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016 a fost o încercare de a promova un act normativ, cred că a trecut şi de CES şi de Consiliul legislativ la momentul acela, dar nu s-a materializat. Aşa că am ajuns la acest moment când, după 17 ani de la înfiinţarea fondurilor de pensii administrate private, luăm în considerare o arhitectură pe care o propunem decidenţilor de la nivelul Comisiei de piaţă de capital OCDE, o propunem Parlamentului, prin promovarea acestui act normativ la un moment dat prin şedinţa de Guvern. Reiterez, astăzi a fost doar în prima lectură documentul", a precizat Petrescu.
Acesta a menţionat că va avea loc o consultare extinsă începând cu săptămâna viitoare, iar proiectul se află în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Muncii. Au avut loc deja o serie de sesiuni de discuţii, pe de o parte cu grupul interinstituţional care a stat la baza elaborării acestui document. Pentru acest document au contribuit Banca Naţională a României, Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii şi toate asociaţiile relevante, precum Asociaţia administratorilor de fonduri de pensii private, dar au participat şi patronate şi sindicate, inclusiv persoane fizice.
"Având în vedere numărul mare de participanţi, vorbim de 9,3 milioane - 9,4 milioane pe cele două fonduri, Pilon II şi Pilon III, am resimţit, alături de Guvernul României, nevoia de a extinde consultarea publică şi voi propune, având în vedere şi feedback-ul pe care l-am sesizat, şi Guvernul, dar şi noi la nivelul grupului interinstituţional, voi propune să avem o continuare a discuţiilor atât la sediul Ministerului Muncii, acolo unde au avut de la început loc consultările, dar am în vedere, văzând şi poziţii din spectrul parlamentar, să avem şi o masă rotundă (...) şi sper să fim găzduiţi de Parlament, alături de parlamentari care sunt interesaţi şi doresc să vină cu contribuţii şi noi, poate, să venim să preluăm sau să venim cu argumente într-o direcţie sau alta", a punctat preşedintele ASF.
Principalele declarații ale lui Alexandru Petrescu, președintele ASF
-Proiectul de lege privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică, esențială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România și alinierea acestuia la standardele internaționale promovate de OCDE
-Sistemul de pensii private are peste 9 milioane de beneficiari, cu active reprezentând 10% din PIB-ul României.
-Proiectul introduce fondurile de plată, administrate de entități autorizate plus furnizori.
-Pensia de tip "retragere programată" presupune o perioadă determinată, cu garanția rambursării integrale.
-Pensia viageră - plată pe toată durata vieții.
-Dreptul pensionarului de a retrage o sumă de până la 25% din activul acumulat.
-Se stabilesc reguli de autorizare a fondurilor de plată. Activele fondurilor de plată vor fi separate de cele ale furnizorilor.
-În septembrie urmează evaluarea oficială a grupului de pensii private OCDE.
-În 2008 a existat angajamentul ca, în trei ani, să existe legislație. Aceasta nu a fost promovată. Acum, după 17 ani, luăm în considerare o arhitectură pe care o propunem Parlamentului.
-Având în vedere numărul mare de participanți, am resimțit, alături de Guvern, nevoia de a extinde consultarea, ținând cont de feedback. Am în vedere organizarea unei mese rotunde și în Parlament.
-Acum avem legislație de acumulare.
-În spectrul țărilor OCDE, cu anumite variații, în general media este de 25%.
-Pensia cu perspectivă programată pe 10 ani: poți extrage, ca sumă forfetară, 25%, iar în funcție de cât ai acumulat în fond, o poți programa în sume egale timp de 10 ani.
-Pensia viageră se plătește până la sfârșitul vieții.
-Această măsură nu avantajează administratorii de pensii private. Nu țin mai mult banii - iei 25%, după care restul este programat să fie plătit.
-Ne îndreptăm cu un vârf de sarcină în 2030, când sute de mii de oameni vor îndeplini condițiile să iasă la pensie.
-Statul este interesat de soliditatea acestor fonduri. 80.000 de români au întrunit anul acesta condițiile de pensionare. În 5, 7 sau 8 ani vom avea sute de mii. Nu există nicăieri în Europa un fond de pensii din care să-ți retragi toți banii odată.
-Este important să conferim predictibilitate celor care contribuie la aceste fonduri de pensii.
-Polonia are un procent de 15%.
-Există și în alte țări posibilitatea de a retrage integral sumele, dacă nu ai acumulat mulți bani.
-Contractele vor fi actualizate. Este posibil să fie acțiuni în instanță
-Moștenitorii vor avea dreptul să moștenească; plățile eșalonate vor fi garantate.
-Cei tineri vor putea opta pentru fonduri de pensii mai dinamice și mai riscante.
-Cei care nu au moștenitori? Banii rămân în fondul de plată (la privat).
-Banii din Pilonul 2 și 3 nu se cumulează
Amintim că Guvernul a avut pe ordinea de zi în ședința de vineri proiectul de lege de plată a pensiilor private. Urma să fie adoptat, dar a fost amânat cu o săptămână. Printre modificările cheie se numără limitarea retragerii integrale, adică sumele acumulate în conturile de pensii private nu vor mai putea fi retrase integral, ca până acum. Viitorii pensionari vor putea retrage doar 25% din contribuția totală într-o singură tranșă. Restul banilor, adică diferența de 75%, va putea fi retras în plăți lunare, care nu pot depăși pensia minimă de stat. Proiectul de lege şi expunerea de motive pot fi consultate aici şi aici!
Documente: EM.pdf
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰