5 octombrie, Ziua Educaţiei. Ce reprezintă şi cum se sărbătoreşte
Ziua Educaţiei în România este sărbătorită din anul 2013 pe 5 octombrie. Educaţia transformă vieţi şi se află în centrul misiunii UNESCO de a construi pacea, de a eradica sărăcia şi de a stimula dezvoltarea durabilă. Pe această dată, atât elevii, cât şi profesorii, vor fi liberi.
5 octombrie este Ziua Mondială a Educației, cunoscută și sub numele de Ziua Internațională a Profesorului. Această zi marchează semnarea, în 1966, a „Recomandării UNESCO/OIM privind statutul profesorilor” și este dedicată recunoașterii rolului cadrelor didactice.
Ce reprezintă Ziua Educaţiei, sărbătorită pe 5 octombrie 2025
Această zi a fost desemnată de UNESCO şi marchează semnarea, în 1966, a "Recomandării UNESCO/OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor". Recomandare, alături de cea "privind învăţământul superior" din 1997, constituie principalul cadru de referinţă pentru abordarea drepturilor şi responsabilităţilor cadrelor didactice la scară globală, potrivit site-ului en.unesco.org.
Ziua mondială a educaţiei a fost marcată, în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, sub sloganul "Profesorii: Conducerea în criză, reimaginarea viitorului", fiind esenţială contribuţia cadrelor didactice pentru a oferi învăţare la distanţă, pentru a sprijini populaţiile vulnerabile, pentru a redeschide şcolile şi pentru a se asigura că lacunele în materie de învăţare au fost atenuate, potrivit site-ului en.unesco.org.
În ţara noastră, Ziua mondială a educaţiei este marcată distinct de Ziua învăţătorului (5 iunie) începând cu anul 2013 şi a fost introdusă în structura anului şcolar 2013-2014, conform unei decizii luate, la 3 iunie 2013, de ministrul de atunci al Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, şi de cei doi lideri ai sindicatelor din învăţământul preuniversitar, Simion Hăncescu (Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ) şi Marius Nistor (Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret").
Ziua de 5 octombrie este liberă pentru elevi şi cadre didactice
Conform ordinului privind structura anului școlar actual și contractului colectiv de muncă, în data de 5 octombrie nu se organizează cursuri.
Ziua liberă pentru profesori și elevi este cu trei săptămâni și două zile înaintea primei vacanțe a anului școlar în curs, structurat pe module de învățare (vacanța programată pentru 28 octombrie – 5 noiembrie). Mai exact, pe 28 octombrie se încheie primul modul de învățare și urmează o primă vacanță, de o săptămână.
„În ziua de 5 octombrie – Ziua Internațională a Educației și în zilele nelucrătoare / de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri”, potrivit Articolului 3 al Ordinului privind structura anului școlar 2023-2024.
Cum se sărbătoreşte Ziua Educaţiei în România
Ziua Educaţiei sau Ziua Învăţătorului e marcată în fiecare an la 5 octombrie ca fiind o zi de sărbătoare şi recunoştinţă pentru cadrele didactice. E declarată zi liberă nelucrătoare, dar profesorii sau învăţătorii implicaţi în job o sărbătoresc alături de elevi prin diferite activităţi, excursii. Profesorii şi elevi încă se pot întâlni la şcoală sau în alte cadre stabilite pentru a susţine mai multe activităţi despre Ziua Educaţiei sau educaţie în general.
Mesajul ministrului Daniel David cu prilejul zilei de 5 octombrie
Dragi profesori! Dragi elevi, studenți, părinți și parteneri ai școlii românești,
Sărbătorim astăzi, 5 octombrie 2025, Ziua Internațională a Profesorului (Ziua Mondială a Educației), așa cum a fost asumată aceasta la nivel internațional, pornind de la angajamentul UNESCO, pentru a reliefa rolul esențial al cadrelor didactice în societate.
În România trăim acum un an dificil pentru educație și pentru societatea românească în ansamblu, anul 2025 fiind probabil cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989. Au mai fost ani dificili pentru țară - atât economic, cât și politic -, dar în 2025, crizele interne politice și economice sunt puternic combinate, pe fondul unui război la graniță, al unor atacuri hibride asupra țării și al unor crize internaționale legate de reașezarea arhitecturii ordinii mondiale.
Știu că, în multe locuri, presiunea bugetară, schimbările din sistem și nevoia de adaptare continuă par să umbrească sensul profund al muncii noastre. Dar tot în astfel de momente se vede adevărata forță a educației: puterea de a transforma criza în progres și incertitudinea în sens.
Așa cum am spus în Raportul după X luni de mandat ca ministru al educației și cercetării, am acceptat implementarea măsurilor fiscal-bugetare în educație-cercetare, nedorite, dar necesare pentru a ne salva salariile și bursele, doar în limitele (1) principiului raționalității (să se înscrie în bune practici europene iar, pentru fiecare decizie, pot indica practici europene similare și/sau suport științific) și (2) ale principiului decenței (cât își permite țara acum să susțină financiar sistemul).
Toate acestea cu angajamentul că: (1) pe termen scurt, nu avem de redus salarii/de concediat oameni, (2) pe termen mediu, vom gândi un salariu decent în domeniu, pornind de la salariul mediu brut pe economie în cazul profesorului debutant/asistentului universitar și (3) într-o nouă structură cu mecanisme sănătoase (prin Raportul QX), aducem resurse în sistem, astfel încât până în 2030 să atingem 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare. Așadar, întregul demers de până acum a dus la o eficientizare financiară, dar și la provocarea vechilor paradigme, generându-se astfel o platformă pentru viitoare reforme raționale (unele deja în curs de implementare) prin care putem adopta cele mai bune practici UE/OECD (pornind de la Raportul QX).
Dar, așa cum am mai spus, în procesul de reașezare după perioada de schimbare generată de criza fiscal-bugetară, este FUNDAMENTAL să NU revenim la vechile paradigme! Preocuparea mea este ca oamenilor educației să le fie bine într-un nou sistem educațional, nu în sistemul actual care generează niveluri de analfabetism funcțional care ne paralizează țara și care trebuie reformat paradigmatic pentru a nu deveni o civilizație eșuată sub obscurantism și o colonie tehnologică/științifică! Lumea se schimbă, deci și noi trebuie să ne schimbăm pentru a face educația relevantă pentru această lume. Dacă nu înțelegem asta, nu vom mai avea o țară! Dar știu că noi, oamenii educației, înțelegem asta! Așadar, în spiritul acestei zile, vă invit să privim înainte împreună și cu încredere, nu doar să rezolvăm probleme vechi sau recente, ci să avem curajul să gândim împreună un model educațional nou în care fiecare copil și profesor să-și poată atinge potențialul.
Pentru a reuși asta, ca un act de patriotism modern, cred că avem nevoie acum în societatea noastră de un PACT pentru Deceniul Educației și Cercetării în România (2026 - 2036), cu trei puncte simple, pe care intenționez să-l obțin asumat de factorul politic din țară pentru domeniul nostru:
(1) În fiecare an, începând cu 2026, bugetul destinat educației și cercetării va fi mai mare decât cel din anul precedent (în termeni nominali și prin raportare la PIB).
(2) Cele două domenii dedicate cunoașterii - educația și cercetarea (știința) - rămân în aceeași autoritate națională, pentru a contribui coordonat la dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere.
(3) Măsurile majore în aceste domenii trebuie să corespundă unor practici UE/OECD, țintind mereu spre cele mai bune practici UE/OECD. Devierile de la aceste practici vor fi prezentate și argumentate public.
Vă mulțumesc pentru răbdarea, implicarea și demnitatea cu care vă faceți datoria zi de zi, chiar și atunci când trăim astfel de vremuri. România are nevoie de dumneavoastră - de mințile și inimile care formează generațiile viitoare.
La mulți ani tuturor profesorilor și oamenilor educației care cred în puterea educației! O mulțumire în plus celor care în acest vremuri complicate ați înțeles pericolul momentului, v-ați exprimat eventualele nemulțumiri cu demnitatea cuvenită rolului de profesor, ați răspuns cu onoare chemării de a sta împreună pentru a confrunta problemele și ați ales să fiți parte din soluție!
Prof. univ. dr. psih. Daniel David
Ministrul Educației și Cercetării
Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰