Un bărbat s-a înecat în PARADISUL din Valea lui Iovan. Lacul, de o frumusețe EXTRAORDINARĂ, are o LEGENDĂ FABULOASĂ
Un bărbat a dispărut în lacul de acumulare Valea lui Iovan, din satul Cerna Sat, cea mai îndepărtată și izolată localitate din Gorj. Pompierii de la Tismana și salvamontiștii gorjeni îl caută pe bărbat. Se pare că gorjeanul ar fi căzut din barcă, în timp ce se afla la pescuit.
Un bărbat a dispărut în lacul de acumulare Valea lui Iovan, din satul Cerna Sat, cea mai îndepărtată și izolată localitate din Gorj. Pompierii de la Tismana și salvamontiștii gorjeni îl caută pe bărbat. Se pare că gorjeanul ar fi căzut din barcă, în timp ce se afla la pescuit.
LACUL LUI IOVAN
Aproape de stațiunea Băile Herculane, în Parcul Național Domogled-Valea Cernei, la altitudinea de 685 de metri, se afla Lacul lui Iovan, un lac de o rară frumusețe. Este denumit după Râul Valea lui Iovan sau Râul Iovanul, un curs de apă, afluent al râului Cerna care se formează la confluența brațelor Godeanu și Scărișoara.
Localnicii vorbesc și acum despre legenda haiducului Iovan Iorgovan, care i-ar fi scăpat pe săteni de un balaur uriaș cu șapte capete, mărturie fiind chiar formațiunile muntoase din zonă.
Balaurul cu șapte capete
Nu se ştie de unde a venit Iovan Iorgovan, haiduc vestit și vânător dibaci, însă el ar fi apărut pe meleagurile gorjene ca să-i scape oamenii locului de un balaur cu şapte capete, care le-ar fi înghiţit animalele.
„Şarpele ăsta sorbea animalele -oi, vaci, cai- de la Şalba şi Soarbele. Le sorbea dintr-un munte în alt munte, atâta putere avea. Voinicul Iovan Iorgovan, când a auzit de pagubele făcute de balaurul cu şapte capete, a și venit în căutarea lui”, povesteşte un alt localnic.
Înainte să plece spre vizuina dihaniei, el i-ar fi cerut unui fierar de la Obârşia să îi facă o sabie atât de puternică, încât să taie piatra în patru. Legenda spune că Iorgovan l-ar fi ameninţat cu moartea pe fierar, dacă nu îi va respecta cerinţele: „I-a spus fierarului: dacă nu taie sabia piatra, îţi tai ţie capul. Pietrele se văd şi acum că-s tăiate. Pe la Cioclovina sunt. Pesemne că, pe vremea aia, erau pietrele moi, precum caşu’ de brânză”, își dă cu părerea nea Tilică.
Astfel, călare pe cal şi înarmat cu sabia şi cu arcul, Iovan Iorgovan ar fi trecut pe „Plaiul ăl Mare” şi a mers până ce a ajuns la locul unde s-ar fi aflat încolăcit balaurul. Mai departe, legenda spune că voinicul şi-ar fi scos arcul şi ar fi tras cu săgeţile în ochii celor şase capete, însă nu ar mai fi nimerit al şaptelea cap. Balaurul a fugit, iar Iorgovan a mers pe urmele lui și, unde îl ajungea, tăia din el cu sabia. Fuga a ținut până la Cerna.
„Se vede şi urma calului, cum a trecut în spatele şarpelui”, mai spune Tilică Bololoi. Potrivit localnicului, la Cerna, Iorgovan ar fi auzit un glas de fată şi, pierzându-şi concentrarea, a pierdut balaurul.
Muște veninoase ies din peștera unde s-a ascuns balaurul
„Legenda spune că, aici, la kilometrul 37, este o zonă unde Cerna nu murmură. Acolo legenda spune că Iovan Iorgovan, când a venit, a spus: „Înceată, Cerna, Înceată, ca s-aud glas de fată”. Şi de atunci nu s-a mai auzit niciun murmur”.
Aşa se face că, potrivit legendei povestite de cei doi localnici, slăbiciunea voinicului Iovan Iorgovan pentru glasul fetei l-a făcut să scape al şaptelea cap al şarpelui, care ar fi scăpat pe Valea Craiovei, undeva înspre Herculane, şi s-a ascuns într-o peşteră. De acolo, în fiecare primăvară, ies muşte veninoase, spun localnicii. Şi la kilometrul 37, locul în care Iorgovan a auzit glasul fetei, apar, în fiecare primăvară, roiuri de muşte.
Legenda lui Iovan Iorgovan, creație fundamentală a românilor
„Legenda lui Iovan Iorgovan”, alături de „Mioriţa” şi „Meşterul Manole”, reprezintă trei creaţii fundamentale care ne individualizează ca neam, apreciază profesorul de Limba Română Cornel Boteanu, din Baia de Aramă.
„Complexitatea unei creaţii este cu atât mai mare cu cât are mai multe straturi: stratul mitologic, stratul legendar şi stratul baladesc. Astfel că Iovan Iorgovan poate fi văzut ca mit, legendă, baladă”, subliniază profesorul.
Mai mult, legenda lui Iorgovan este cu atât mai importantă, cu cât poate explica provenienţa formelor de relief de pe Valea Cernei. „Cerna, ca apă, are aspectul unui şarpe. De aici, asociaţia cu şarpele. Aşa a apărut mitul. Sâmburele legendei este Cerna-şarpe”, explică Boteanu.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰