Zone cu vipere în România. Unde există riscul să întâlneşti şerpi veninoşi

Vipera comună, cunoscută şi ca vipera cu cruce este cea mai răspândită în România. Pe teritoriul României trăiesc circa 30.000 de astfel de exemplare, urmată de vipera de stepă şi de cea cu corn. Aceasta din urmă este cea mai periculoasă, dar şi cea mai rară. Specialiştii spun că reptila atacă doar dacă este provocată. 

Care sunt zonele cu vipere din România

Vipera comună este întâlnită cel mai adesea la marginile pădurilor de foioase, în poieni însorite, dar și în interiorul pădurii unde se ascunde în covorul de frunze. Ea se mai poate ascunde și sub stâncile sau în crăpăturile acestora din pădure.

Vipera cu corn trăiește în Munții Banatului, Munții Retezat, Valea Cernei și Valea Nerei, potrivit Atlas geografic. Ea este întălnită, de obicei, în zonele stâncoase, dar se întâlnește și în apropierea apelor și în pădurile de foioase.

Ce şerpi veninoşi trăiesc în România 

Vipera este un șarpe veninos relativ periculos. Primul lucru care trebuie știut despre vipere este că ele nu atacă decât dacă se simt în pericol sau dacă sunt amenințate sau atacate. Perioada de vară este cea în care viperele din zonele montane devin active și potențial periculoase.

În munții din România se cunosc două subspecii de vipere, Vipera ammodytes ammodytes și Vipera ammodytes montandoni. Prima trăiește în partea de sud-vest a ţării, în Munţii Banatului şi Olteniei, ţara Haţegului şi sudul Munţilor Apuseni, iar cea de-a doua, Vipera ammodytes montandoni, are un areal restrâns, fiind prezentă în câteva habitate din Dobrogea continentală.

Cel mai frecvent vipera se întâlnește în Mehedinţi, în Munţii Cernei, în judeţul Alba, în Cheile Cibului. Rezervaţia Naturală Protejată, Cheile Cibului din din Munţii Apuseni găzduieşte una dintre cele mai populate zone din ţară cu această specie. Tot în judeţul Alba, se află o rezervaţie de vipere de fâneaţă, specie care a fost pe cale de dispariţie. În zona Hunedoara, viperele pot fi întâlnite în Masivul Retezat, pe Defileul Jiului și în zona Cetății Deva.

În România, sunt 23 de specii de vipere cunoscute, pe lângă vipera cu corn, care este cea mai mare există și vipera neagră (cu cruce sau vipera de munte, întâlnită rar în tot lanțul Munţilor Carpaţi) și vipera de stepă (în Dobrogea, Delta Dunării şi șesurile din Moldova.

Vipera ammodytes este cea mai mare viperă din România putând atinge chiar 90 de centimetri lungime, masculii fiind mai mari decât femelele și mai agresivi. Vipera ammodytes ammodytes își desfășoară activitatea în habitate de stâncărie cu roci eruptive sau calcaroase și cu arbuşti pe malurile apelor şi în pădurile de foioase, pătând fi întâlintă până la altitudinea de 2000 de metri.

Este sensibilă la frig, iar vara când temperatura mediului exterior este ridicată, se ascunde la umbă sub stânci sau pietre. Aceasta este vipera care poate fi întâlnită în zonele de munte, în arealul menționat.

Ce trebuie să faci dacă vezi o viperă

În zonele unde trăiesc vipere măsurile de siguranță și atenția excursioniștilor este esențială și cea mai sigură cale de evitare a incidentelor.

Preventiv, excursioniștii care merg în zonele ce reprezintă arealul viperelor, nu trebuie să părăsească potecile, nu trebuie să meargă prin iarbă, iar dacă este necesară traversarea fânețelor se merge în șir indian cu un băț înainte care este agitat prin iarbă pentru a speria şerpii. Se calca apăsat în pământ.

Viperele nu văd bine și sunt complet lipsite de simț auditiv, dar simt excelent vibrațiile din sol și orice mișcare. Bățul ca antemergător și călcatul apăsat le poate îndeparta. Viperele instinctiv pleacă din calea oamenilor atâta vreme cât simt prezența lor.

O bună măsură preventivă sunt bocancii cu parazăpezi, ciorapii groși și jambierele. Porivit celor de la Montaniarzi, dacă vezi o viperă trebuie să te îndepărtezi de aceasta încet, cu fața la ea. Nu alerga, nu țipa pentru că aceasta poate determina șarpele să atace.

Ce trebuie să faci în caz de muşcatură

În cazul în care o viperă atacă și mușcă trebuie anunțat imediat serviciul Salvamont și 112. Măsurile imediate sunt: imobilizarea victimei, care nu se va mai deplasa pe propriile picioare, nici ajutată, chiar dacă poate. Este esențial ca cel mușcat să rămână cât mai impobil cu putință, la orizontală.

Victima trebuie învelită și bine hidratată. Nu se folosește garoul și nici aspirația rănii cu gura. Victima nu trebuie să mănânce și nici să consume alcool. Nu se pune gheaţă pe rană. Serul antiviperin are efect complet și înlătură efectle veninului dacă este administrat în următoarele cinci ore după mușcătură, ceea ce înseamnă un timp suficient de lung pentru a exclude situațiile extreme.

Respectarea regulilor de siguranță pentru cel mușcat sunt măsuri esențiale și extrem de importante care, în caz de nevoie, trebuie îndeplinite. Riscurile ca o persoană să moară de pe urma unei mușcături de viperă sunt rare, deoarece mai mult de jumătate dintre mușcături sunt „uscate”, fără inoculare de venin.

Cel care este mușcat trebuie dus cât mai repede la medic, în condițiile descrise. Simptomele care arată că vipera a inoculat venin apar la circa o oră de la mușcătură și se manifestă prin tumefierea zonei mușcăturii, durere violentă, greață, vărsături, senzație acută de sete, transpirații reci, accelerarea pulsului și respirație accelerată.

Simptomele cauzate de venin

Durere, la circa o oră regiunea mușcată devine albastră și se tumefiază. Datorită acțiunii neurotoxinei, apar semne de asfixie și insuficiență cardiacă și mai pot apărea paralizii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰