Iahtul de lux al lui Vladimir Putin "a fugit" din Germania. Liderul rus s-a temut că rămâne fără ambarcaţiunea de 87 de milioane de euro

Iahtul de lux al lui Vladimir Putin, staţionat din 2021 în şantierul naval al companiei  Blohm+Voss, a plecat din Germania în grabă. Presa din Germania speculează că liderul rus se teme să nu fie confiscat în eventualitatea unor sancţiuni suplimentare la adresa Rusiei.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Iahtul privat al lui Vladimir Putin a fost văzut în timp ce părăsea un șantier naval din Hamburg, cu destinația Rusia. Mutarea a creat speculații că Vladimir Putin a luat în calcul că iahtul ar putea fi confiscat în cazul unor noi sancțiuni dacă Rusia invadează Ucraina.

Ziarul Kieler Nachrichten a publicat duminică o fotografie cu iahtul de lux, lung de 82 de metri, acostat alături de corveta marinei germane Emden. De atunci, iahtul a fost văzut în Marea Baltică. Iahtul era în curs de renovare la șantierul naval Blohm+Voss din luna septembrie. A fost echipat cu două balcoane mari noi și i-au fost revizuite motoarele. Nici Blohm+Voss, nici compania-mamă, Lurssen nu au făcut comentarii. 

Yahtul are o piscină de 15 metri lungime, cântărește 2800 de tone și atinge o viteză maximă de 34 de km /h. Costurile de construcție sunt estimate la 87 milioane de euro, scrie Spiegel. Potrivit portalului marinetraffic.com, în prezent se află la nord de insula Rügen, în Marea Baltică. Ziarul Bild scrie despre o plecare rapidă a iahtului, aparent de teama că ar putea fi confiscat din cauza conflictului din Ucraina. 

Ce a obţinut Macron de la Putin?

După vizitele la Moscova şi Kiev, Emmanuel Macron rămâne convins că o nouă agresiune a Rusiei asupra Ucrainei poate fi evitată şi, mai mult, că există o cale spre pace. În drum spre Paris, Macron s-a oprit la Berlin unde, împreună cu liderii Germaniei şi Poloniei, s-a angajat să continue eforturile pentru a preveni un război în Europa.

Deocamdată, armata rusă continuă manevrele, inclusiv în Marea Neagră, ucrainenii se antrenează, iar NATO trimite întăriri pe flancul estic. În România au ajuns primii 100 de militari americani, din cei o mie ce vor fi transferaţi aici din Germania. 

Preşedintele Franţei este convins că întâlnirea cu Vladimir Putin a fost un pas pe calea ieşirii paşnice din criză. Aceasta deşi destule voci susţin că Emmanuel Macron a fost prea îngăduitor cu gazda sa de la Kremlin.  Kremlinul a încercat să explice marţi o remarcă a preşedintelui rus Vladimir Putin pe care liderul rus a făcut-o într-un moment în care îl critica pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe care numeroşi internauţi şi observatori au interpretat-o drept o glumă despre viol.

În cursul conferinţei de presă cu omologul său francez Emmanuel Macron, Putin îl atacase pe Volodimir Zelenski pentru că acesta din urmă se arătase critic faţă de unele elemente ale planului de pace în estul Ucrainei, negociat în 2015 între Kiev şi Moscova, cunoscut sub numele de Acordurile de la Minsk. "Fie că îţi place sau nu, frumoasa mea, trebuie să înduri!", a comentat - în versuri - Vladimir Putin.

La Kiev, preşedintele ucrainean a preferat să trateze spusele lui Putin ca o glumă, pentru a nu se angaja într-un nou duel al vorbelor. Volodimir Zelenski a apreciat eforturile diplomatice ale lui Macron, dar nu şi-a ascuns neîncrederea în voinţa de pace a lui Vladimir Putin. "În principiu, eu nu am încredere în vorbe. Sinceritatea unui politician se dovedeşte prin faptele sale concrete", a spus Volodimir Zelenski

Zelenski speră totuşi că, în curând, va avea loc o reuniune la nivel înalt în aşa-numitul "format Normandia": Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania. Diplomaţi din cele patru ţări reiau discuţiile la Berlin. Dar, pe linia frontului din Donbas, diplomaţia pare foarte departe, aşa cum a constatat ministrul de externe german, care s-a deplasat în zonă. 

Ameninţarea războiului nu se simte doar în Donbas. În toată Ucraina, atât armata cât şi voluntarii civili se pregătesc pentru o eventuală rezistenţă. Rusia promite să-şi retragă unităţile trimise pentru manevre în Belarus dar în acelaşi timp începe noi exerciţii militare în alte regiuni. Iar NATO întăreşte apărarea flancului estic: militarii americani sosesc în Polonia şi România iar cei britanici, în Estonia.