Economist, despre "taxa pe stâlp": Este una dintre cele mai nocive. E mai nocivă decât alternativa creşterii de TVA
Profesorul la Academia de Studii Economice Bucureşti Cristian Păun critică introducerea aşa-numitei „taxe pe stâlp”, arătând că aceasta „este una dintre cele mai nocive taxe”, fiind „mai nocivă decât alternativa creşterii de TVA” pentru că „nu se regularizează ca TVA, nu există o compensaţie ca la TVA” şi „se duce mult mai direct în preţul final”. El atrage atenţia că dezvoltarea economică nu se poate face prin implementarea unei politici de creştere a taxării.
Cristian Păun consideră că aşa-numita taxă pe stâlp este „una din cele mai anti-naţionale măsuri” pe care le-a văzut vreodată. „Este expresia neputinţei, disperării, lipsei de viziune şi, mai ales, a lipsei de educaţie economică elementară”, spune profesorul.
"Nicio ţară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă"
În opinia acestuia, implementarea taxei arată că „guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului”, nu vrea să îi scape pe români de inflaţie şi de dobânzile mari.
„Nicio ţară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este şi nu poate fi despre dezvoltare, ci despre redistribuirea arbitrară şi pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult. Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă. Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creşterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensaţie ca la TVA. Se duce mult mai direct în preţul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care preţul este reglementat de stat, în care producţia este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicaţii, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.). Este o taxă ce se va regăsi în tot şi în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulţi dintre ei fiind companii multinaţionale”, scrie Cristian Păun într-un mesaj postat, joi, pe Facebook.
- Să primeşti banii ca angajat sau prin firmă? Soluţia pentru a evita impozitele mari pe venit
- Intrarea în Schengen, mană cerească pentru cei din apropierea vămilor: "Am luat țigări. Patru cartușe de...
- Produsul care se va scumpi cu peste 10% după modificarea unei reguli vechi de 12 ani. Care sunt preţurile acum
- Preţul gazului la Bursă a atins maximul ultimelor 14 luni. Experţii anunţă facturi cu cel puţin 50% mai mari
- Fermierii anunță dezastrul lăsat în urmă de secetă: cele mai slabe recolte de porumb și floarea soarelui din...
Specialistul în economie este de părere că taxa pe stâlp „va încetini investiţiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare, va încuraja şi mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) şi importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în ţările din jur care nu au această taxă)”.
Taxa "va înrăutăţi şi mai mult balanţa comercială"
Cu alte cuvinte, implementarea taxei „va înrăutăţi şi mai mult balanţa comercială”, spune Păun.
„Taxa va izola şi mai mult România şi o va scoate de pe harta lumii în ceea ce priveşte integrarea sa în marile lanţuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenţii. Va îndepărta potenţialii investitori. Va reduce oportunităţile pentru mulţi români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava şi mai tare. Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu paşi repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poţi să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această ţopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunţat în 2017, taxa având efecte adverse vădite). Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenţi. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi şi mocirlă”, adaugă acesta.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰