Revista presei în tragicul accident aviatic: De ce nu s-a putut face localizarea

Accidentul aviatic a fost pe larg comentat in media online.

De ce nu s-a putut face localizarea

Discuții dramatice au avut loc între operatorii de la 112 și unul dintre pasagerii avionului prăbușit, care încerca să-și activeze sistemul GPS de pe telefonul mobil. Acesta nu a reușit să activeze funcția GPS a smartphone-ului, care i-ar fi permis să transmită operatorilor de la 112 coordonatele exacte ale locului unde se afla. Telefonul primește date de la sistemul de sateliți GPS, chiar și în absența acoperirii cu semnal din partea rețelei. Astfel, dacă este activată funcția GPS, smartphone-ul afișează coordonatele transmise de satelit (longitudine și latidudine). Precizia localizării ar fi fost la nivel de doi-trei metri.

Localizarea prin celula de telefonie mobilă se face doar în zona de acoperire și depinde de dimensiunea rețelei. După mai multe încercări nereușite de activare a sistemului GPS, operatorii i-au cerut să închidă telefonul, pentru a nu consuma bateria, pierzând orice contact cu supraviețuitorii. De asemenea, s-a cerut pasagerilor fără smartphone să nu folosească mobilele decât pentru a vorbi cu salvatorii, evitând oprirea dispozitivelor prin epuizarea bateriilor. Frigul în care stăteau victimele reducea dramatic timpul de funcționare a mobilului. Legea trebuie schimbată Se pune întrebarea de ce nu au acționat operatorii de telefonie mobilă, din centrală, pentru a activa automat funcția GPS și a localiza precis avionul prăbușit? Din câte se pare, rețeaua nu poate activa automat GPS-ul. Legea românească nu prevede obligativitatea acestei funcții, iar operatorii nu sunt obligați să investească în această tehnologie.

STS nu a putut găsi locul accidentului în baza telefonului mobil utilizat de unul dintre pasageri, dat fiind că în zonele de munte, cu populație redusă și puțini utilizatori, celulele de telefonie mobilă sunt amplasate la distanțe foarte mari una de cealaltă. O celulă acoperă 600-700 de kilometri pătrați, astfel că, în baza semnalului emis de telefon, STS nu a putut spune decât care este cea mai apropiată celulă de epava avionului. De aici inexactitatea coordonatelor oferite de STS. Nu este situația din orașe, unde celulele se află la distanțe de ordinul sutelor de metri una de cealaltă. De cealaltă parte, transponder-ul avionului nu poate fi recepționat decât dacă aeronava se află la o altitudine de peste 1.000 de metri deasupra solului. Din acest motiv ROMATSA nu a putut determina poziția exactă a avionului. (sursa: dcnews.ro)

S-au ghidat dupa harti turstice!

Operaţiunile de localizare ale aeronavei BN 2, prăbuşite în judeţul Cluj, au fost anevoioase şi lipsite de coerenţă. De la producerea accidentului şi până în momentul în care echipele ISU au ajuns la locul tragediei au trecut aproape opt ore! Opt ore în care supravieţuitorii au aşteptat în condiţii meteorologice dificile, îngrijiri medicale, care poate ar fi putut salva viaţa celor decedaţi. Primii la faţa locului au ajuns localnicii, şi ei deturnaţi de informaţiile care poziţionau epava într-un areal de câţiva kilometri pătraţi, deşi există numeroase informaţii care au indicat faptul că pilotul Adrian Iovan comunicase poziţia la care se afla aeronava 'în momentul accidentului. Mai mult, telefoanele mobile aflate în posesia victimelor au funcţionat, mărturie în acest sens stând discuţiile pe care prof. dr. Irinel Popescu le-a avut, chiar din momentul prăbuşirii aparatului de zbor, cu dr. Zamfir, şeful echipei de prelevare a organelor care plecase spre Oradea.

Lipsa de reacţie, lipsa de organizare, lipsa de cunoştinţe elementare în intervenţii de asemenea natură, au condus la pierderea unor vieţi omeneşti ce puteau fi salvate! Unul dintre elementele care frapează modul în care s-a intervenit în această situaţie de criză, este furnizat de Antena3, care citând surse de la faţa locului, menţionează faptul că echipele de jandarmi montani implicate în operaţiunea de salvare s-au orientat în teren cu ajutorul unor pliante turistice ale Parcului Naţional Apuseni! (sursa: jurnalul.ro)

Cine sint medicii aflati in avion

Echipa de transplant din avionul prăbuşit era formată din medici renumiţi. Unii dintre mai buni specialişti în chirurgie şi transplant din întreaga ţară au fost la un pas să-şi piardă viaţa în timpul misiunii în urma căreia ar fi schimbat patru destine.

Radu Zamfir, chirurg la Institutul Clinic  Fundeni era coordonatorul echipei medicale implicate in prelevarea de organe de la Oradea. El este cel care dupa accident, alaturi de medicul Valentin Calu de la Spitalul Elias , a dat primul ajutor celor raniti. Are 39 de ani si a participat la zeci, poate chiar sute de transplanturi alături de prof. dr. Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni.  

Valentin Calu are 42 de ani şi lucrează ca medic chirurg la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din Capitala, iar din 2007 este si purtatorul de cuvant al unitatii sanitare. Anterior, el a fost coordonator al Unitatii de Primiri Urgente de la Elias.

Alături de ei era şi doctorul Sorin Ianceu medic chirurg la Spitalul Municipal din Beiuş. Aceasta face parte din echipa de prelevare şi transplant de la spitalulul Judeţean Oradea.

În aeronava pilotată de Adrian Iovan se mai afla Cătălin Pivniceru - chirurg la Spitalul Sfânta Maria din Capitală. Doctorul lucrează de 13 ani în cadrul unităţii medicale.

Rezidentă de la Spitalul Fundeni care şi-a pierdut viaţa în urma prăbuşirii avionului era studenta   în anul CINCI la Institutul de Medicină Militară din Bucureşti.

În timpul zborului fatal de ieri,Adrian  Iovan era ajutat de copilotulRăzvan Petrescu.

Cu experienţă de peste 16.000 de ore de zbor., Adrian Iovan nu a fost la primul incident in care a fost distrus un avion. În 2012 a făcut o decolare greşită cu o aeronavă a Şcolii Superioare de Aviaţie. (Sursa: Antena3.ro)

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰