Extrema dreaptă nu a reuşit să ia niciun mare oraș din Franţa. Test înaintea alegerilor prezidențiale din 2027

Alegerile prezidențiale din 2027 sunt considerate un moment crucial pentru Uniunea Europeană. Adunarea Națională (în franceză Rassemblement National - acronim RN), cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, eurosceptice și rezervate față de NATO, este în acest moment favorită în cursa pentru Palatul Elysee, scrie Politico.

De aceea, alegerile municipale din această săptămână au fost urmărite cu mare atenție, pentru a vedea dacă partidul lui Marine Le Pen rămâne principala forță politică din Franța. Per total, rezultatele au fost mixte pentru RN.

Cea mai importantă victorie pentru extrema dreaptă franceză

Cea mai importantă victorie a venit pe Riviera Franceză, unde un aliat al partidului a câștigat orașul Nisa, al cincilea cel mai mare oraș din Franța. Partidul a făcut campanie intensă și în alte orașe importante din sud, precum Marsilia, Toulon și Nimes. A obținut scoruri bune în toate, dar a terminat pe locul al doilea.

În Toulon și Nimes, cursa electorală a fost strânsă. La Marsilia, partidul lui Le Pen a obținut 40% din voturi, un rezultat important într-un oraș mare și cosmopolit. Liderii partidului au încercat să mute atenția de la înfrângerile din marile orașe spre victoriile obținute în localități mici și medii, mai ales în sudul Franței, unde au deja o bază electorală puternică. Printre aceste localități se numără Carcassonne, Agde și Menton. La acestea se adaugă și victoria din primul tur de la Perpignan, obținută săptămâna trecută.

Președintele partidului, Jordan Bardella, le-a spus susținătorilor la Paris că extrema dreaptă a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa și că partidul câștigă tot mai mult teren, pe fondul slăbirii partidelor tradiționale. Marine Le Pen a salutat, la rândul ei, zeci de victorii locale și a spus că strategia partidului de a-și consolida prezența la nivel local începe să dea rezultate.

Le Pen: "Zeci" de victorii locale pentru extrema dreaptă

Mesajul RN este că partidele tradiționale, mai ales cele de stânga, rămân puternice în marile orașe, dar că acestea nu reflectă în totalitate direcția în care merge restul Franței, unde electoratul se mută tot mai mult spre dreapta.

Un exemplu este Parisul acolo unde candidatul Adunării Naționale, europarlamentarul Thierry Mariani, a obținut doar 1,6% din voturi în primul tur, pe 15 martie. Cu toate acestea, la nivel național, Jordan Bardella rămâne favorit pentru prezidențialele de anul viitor.

Un sondaj Harris Interactive realizat după alegerile municipale de duminică i-a confirmat poziția de favorit. Potrivit sondajului, Bardella ar obține 35% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, cu 17 puncte peste candidatul de centru-dreapta, fostul prim-ministru Edouard Philippe.

Totuși, rezultatele de la locale readuc în discuție o problemă veche pentru extrema dreaptă: dificultatea de a câștiga turul al doilea. În Franța, celelalte partide au obiceiul să se unească împotriva extremei drepte în tururile decisive. Exact acest lucru a contribuit la înfrângerea lui Marine Le Pen la prezidențialele din 2017 și 2022. Modelul s-a repetat din nou și la aceste alegeri.

Rivalii lui Bardella rămân în alertă

În orașul-port Toulon, Laure Lavalette, o figură importantă a Adunării Naționale și apropiată de Marine Le Pen, a obținut 42% din voturi în primul tur, cu 13 puncte peste primarul conservator în funcție, Josée Massi. Însă în turul doi, Massi a reușit să treacă în față, după ce un alt candidat conservator s-a retras, ajutând la concentrarea voturilor împotriva extremei drepte.

Adunarea Națională spera că valul de susținere de care se bucură în oraşele mici şi medii va inclina în favoarea sa în turul al doilea, dar partidul a continuat să fie ținta unei alianțe tacite a celorlalte forțe politice.

Chiar dacă extrema dreaptă a pierdut în marile orașe, rivalii politici nu se grăbesc să sărbătorească. Gabriel Attal, liderul partidului Renaissance al președintelui Emmanuel Macron și posibil candidat la prezidențiale, a spus că rezultatele de duminică arată o creștere în intenţia de vot pentru extremişti, referindu-se atât la Adunarea Națională, cât și la extrema stângă, reprezentată de partidul Franța Nesupusă. Acesta din urmă a câștigat în orașul Roubaix, din nord-estul Franței, precum și în suburbia Saint-Denis, lângă Paris.

Liderul partidului conservator Les Républicains, Bruno Retailleau, a spus că dreapta este "principala forță politică locală" din Franța. Dar partidul a suferit înfrângeri importante. La Paris, fosta ministră a Culturii, Rachida Dati, a pierdut în fața socialistului Emmanuel Grégoire. La Lyon, al treilea oraș ca mărime al țării, candidatul conservator Jean-Michel Aulas, fost patron de club de fotbal, a fost învins la limită de primarul ecologist în funcție.

Retailleau a încercat să prezinte conservatorii drept alternativa pentru alegătorii care nu vor nici extrema dreaptă, nici extrema stângă. El a criticat Adunarea Națională, numindu-i "demagogi". Potrivit lui, există "o cale franceză", susținută de milioane de cetățeni, care nu vor nici "haosul social" al extremei stângi, nici "dezordinea bugetară" pe care ar aduce-o programul economic al Adunării Naționale. Partidul Les Républicains are însă mai mulți posibili candidați la prezidențiale și încă nu este clar cine îi va reprezenta în cursa din 2027. 

Centrul depăşeşte aşteptările şi s-ar putea uni

Tabăra centristă a obţinut rezultate mai bune decât se aştepta, în ciuda nepopularităţii personale a lui Macron. Fostul prim-ministru Edouard Philippe a păstrat Le Havre, sfidând sondajele şi consolidându-şi statutul de centrist cel mai bine plasat pentru a înfrunta pe RN în 2027.

Candidaţii macronişti au obţinut, de asemenea, victorii neaşteptate la Bordeaux şi Annecy şi şi-au consolidat influenţa prin alianţe la Toulouse, Angers şi Limoges. Totuşi, imaginea rămâne mixtă. Candidaţii susţinuţi de Macron au pierdut la Lyon, Nisa şi Pau, unde fostul prim-ministru François Bayrou a fost învins.

În ceea ce îi priveşte pe Verzi, care au ajuns la putere în marile oraşe în 2020, nu au reuşit să repete acel succes. În urma crizei costului vieţii şi a instabilităţii geopolitice, problemele de mediu par să fi coborât pe lista priorităţilor alegătorilor. Primarii ecologişti au pierdut la Strasbourg, Bordeaux şi Poitiers. La Lyon, primarul ecologist în funcţie s-a menţinut la putere la limită, evidenţiind cât de fragile au devenit bastioanele urbane ale partidului.

Scrutinul local din Franţa a avut loc cu 13 luni înainte de următoarele alegeri prezidenţiale, din aprilie şi mai 2027. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰