Exclusiv INTERVIU. Cum va arăta Ucraina după întâlnirea Trump-Putin? "Ultimul tren! Europa se adaptează acum din mers"
Au mai rămas 5 zile până la întâlnirea dintre Donald Trump şi Vladimir Putin, programată pe data de 15 august, tocmai în statul american Alaska. Cei doi lideri se vor întâlni practic la jumătatea drumului dintre Washington şi Moscova şi vor discuta pe seama opririi războiului din Ucraina.
Cinci zile au mai rămas până la întâlnirea dintre Donald Trump, preşedintele Statelor Unite ale Americii, şi Vladimir Putin, liderul de la Kremlin. Cei doi au convenit să se vadă în Alaska, vineri, pe 15 august, pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina. Toţi ochii lumii sunt atinţiţi asupra acestei întâlniri, iar ucrainenii aşteaptă cu sufletul la gură posibilele rezultate ale negocierilor. Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va ceda teritorii, în timp ce liderii din cancelariile occidentale, Emmanuel Macron, Fridrich Merz ori Keir Starmer, susţin că arhitectura europeană de securitate nu poate permite ca Ucraina să cedeze teritorii care îi aparţin.
Analistul de politică externă Ştefan Popescu a vorbit pentru Observator Antena 1 despre această întâlnire. El este de părere că acest summit este rezultatul unor discuţii care au fost purtate pentru mai mult timp în spatele cortinei.
"Zelenski nu este la masa tratativelor. Iată că în ciuda retoricii care spunea "Vladimir mă dezamăgeşte, o să impun sancţiuni" procesul de negociere dintre Washington şi Moscova a continuat. A continuat sub radarul tuturor, inclusiv al aliaţilor europeni. Este clar că această întâlnire care se va ţine în Alaska este pregătită de foarte mult timp, iar acum vorbim doar despre un moment de imagine al unei înţelegeri deja convenite între Washington şi Moscova. Dar cei care îl critică pe Donald Trump trebuie să se gândească care este alternativa realistă pentru Ucraina. Vorbim despre o Ucraină care are deja în forţele combatante o sută de mii de femei, unde media de vârstă a ajuns deja la 48 de ani, o ţară în care populaţia a scăzut sub 30 de milioane, este acum undeva la 28-29 de milioane de locuitori şi care mai are o problemă: susţinerea aliaţilor, că aţi vorbit despre europeni, nu mai este aceeaşi", a spus el la Observator.
Ştefan Popescu, analist: "Europenii îşi vor nuanţa poziţia"
Preşedintele Emmanuel Macron îşi va nuanţa poziţia, pentru că europenii îşi dau seama că nu au capacitatea de a susţine un conflict de mare intensitate, nu au capacitatea de a susţine angajamentul american. Riscul pierderii ultimului tren din Alaska reprezintă dezangajarea Statelor Unite ale Americii de acest dosar şi continuarea războiului cu un final care nu poate însemna decât capitularea Ucrainei pe câmpul de luptă.
"Eu cred că Europa se adaptează din mers la aceste negocieri. Fără îndoială că Europa va ţine declaraţii virile, dar problema este cum e ajutata Ucraina în mod real: cu echipamente militare, cu muniţii. De asta are nevoie. Capacitatea diplomatică, de asemenea, a europenilor de a susţine Ucraina. Ori eu nu văd în acest moment măsuri care să dea Ucrainei o speranţă că va reuşi să oprească războiul", a mai spus acesta.
"Aerul e prea rarefiat acolo pentru o ţară precum România"
Ştefan Popescu mai spune că România are nevoie de o adecvare a politicii externe în acest moment şi că ţara noastră nu are de ales decât să urmeze linia unor puteri precum SUA, Franţa, Germania sau Marea Britanie.
"Iată de ce eu cred că în acest moment ce se întâmplă vis-a-vis de summitul din Alaska, de ce s-a întâmplat la Londra, de anumite comunicate ale unor state europene care din regiunea noastră asociază doar Polonia şi Finlanda, iar nu România, impune o adecvare a politicii noastre externe. Pentru că înţelegerile pot avea un impact mult mai mare decât Ucraina.
România cred că se va alinia marilor decizii ale marilor puteri occidentale, respectiv SUA, Franţa, Marea Britanie, Germania. Ea face parte din Coaliţia de Voinţă care are ca lideri Franţa, Marea Britanie şi cred că - văzând faptul că în timpul războiului Israel-Iran a avut loc o convorbire telefonică a preşedintelui Macron cu Vladimir Putin, ceea ce ne-a arătat o nuanţare a poziţiei franceze - în momentul în care se va obţine, dacă se va obţine, o îngheţare a conflictului, atunci partea europeană va urma poziţia SUA şi va sprijini această înţelegere. Atunci România nu va avea de ales decât să se conformeze acestor decizii care se iau - cum să spun - într-un spaţiu unde aerul este rarefiat şi unde nu prea ajunge o putere de dimensiunile României", a încheiat el.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
