Antena Meniu Search
x

Update Război Rusia - Ucraina, ziua 166 LIVE TEXT. SUA trimite Kievului un ajutor de 4,5 miliarde de dolari

Război Rusia - Ucraina, ziua 166. Rusia își întărește pozițiile pe frontul de sud al Ucrainei, fie așteptând o contraofensivă, fie pregătindu-se să atace. Convoaie lungi de camioane militare ruse, tancuri și artilerie continuă să se deplaseze din Donbas în sud-vest, a anunțat ministerul britanic al Apărării. Între timp, secretarul general al ONU Antonio Guterres a cerut, luni, ca inspectorilor internaţionali să li se permită accesul la centrala nucleară Zaporojie, după ce Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru bombardarea celei mai mari centrale nucleare din Europa.

de Redactia Observator

la 08.08.2022, 21:05

  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 20:50 SUA trimite 4,5 miliarde de dolari în Ucraina

Statele Unite ale Americii vor oferi încă 4,5 miliarde de dolari guvernului ucrainean, a anunțat luni Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), conform Sky News, citat de Mediafax.

Finanțarea, coordonată cu Departamentul Trezoreriei SUA prin intermediul Băncii Mondiale, va ajuta guvernul ucrainean să își mențină funcțiile esențiale, inclusiv asistența socială și financiară pentru populația săracă în creștere, pentru copiii cu dizabilități și pentru milioanele de persoane strămutate în interiorul țării pe fondul războiului.

Pe acelaşi subiect

Această sumă ridică sprijinul bugetar al SUA de la invazia Rusiei la 8,5 miliarde de dolari și urmează transferurilor anterioare de 1,7 miliarde de dolari în iulie și de 1,3 miliarde de dolari în iunie, a precizat USAID.

"Statele Unite rămân angajate să sprijine Ucraina și poporul său în urma războiului neprovocat și nejustificat al Rusiei", a declarat USAID într-un comunicat.

Injecția de bani vine în contextul în care războiul din Ucraina a intrat în cea de-a șasea lună, cu milioane de ucraineni strămutați și cu autoritățile avertizând asupra unor probabile penurii de gaze la iarnă.

UPDATE 20:10 Ucraina solicită FMI un nou ajutor financiar

Ucraina a solicitat în mod oficial un nou program de la Fondul Monetar Internațional și speră să primească ajutorul în cadrul programului în perioada noiembrie-decembrie, a declarat luni premierul ucrainean Denys Shmygal, notează Mediafax.

"Ne așteptăm să primim ajutorul corespunzător de la FMI deja în lunile noiembrie-decembrie ale acestui an", a spus el într-o declarație pe site-ul guvernului.

UPDATE 19:20 Tanchist rus, condamnat de un tribunal ucrainean pentru că a tras într-un bloc

Un tribunal ucrainean a condamnat luni un soldat rus la 10 ani de închisoare, după ce l-a găsit vinovat de încălcarea legilor de război prin faptul că a tras cu un tanc asupra unui bloc de apartamente cu mai multe etaje, a declarat un oficial al Ministerului de Interne, potrivit Mediafax.

Tribunalul din nord-estul orașului Cernihiv l-a găsit pe Mihail Kulikov vinovat de lovirea clădirii rezidențiale pe 26 februarie, la două zile după ce Rusia a invadat Ucraina, a declarat Anton Herashchenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne.

Kulikov a fost capturat, a pledat vinovat la proces și a cerut o pedeapsă mai blândă, susținând că a urmat ordinele, a declarat biroul procurorului general ucrainean.

Blocul rezidențial care a fost lovit nu era o țintă militară și nici nu era folosit în scopuri militare, a precizat procurorul.

Ucraina investighează aproape 26.000 de presupuse crime de război care au fost comise în timpul războiului și a acuzat 135 de persoane, a anunțat săptămâna trecută procurorul său șef pentru crime de război pentru Reuters.

Dintre cei inculpați, 15 se află în custodia Ucrainei, iar restul de 120 sunt în libertate, a precizat procurorul.

UPDATE 18:10 Apropierea dintre Putin și Erdogan alarmează Occidentul. Turcia va plăti gazul rusesc în ruble și poate ajuta Rusia

Capitalele occidentale sunt din ce în ce mai alarmate de legăturile tot mai strânse dintre președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan și cel al Rusiei Vladimir Putin, relatează Financial Times. Unele voci au ridicat perspectiva unor sancțiuni la adresa Turciei dacă Erdogan ajută Rusia să evite sancțiunile occidentale. Detalii aici.

UPDATE 17:20 Rușii au atacat din nou în Ucraina cu rachete hipersonice Kinzhal. Au o viteză de 12.000 km/h iar ucrainenii nu le pot detecta și distruge

Rusia a folosit rachete Kinzhal în atacul asupra regiunii Vinnytsia (Vinița) de pe 7 august. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, în atacul asupra unor poziții militare din Vinnytsia, rușii au folosit rachete Kh-47M2 Kinzhal, cel mai nou tip de rachete aer-sol din arsenalul lor. Astfel de rachete Kinzhal au mai fost folosite împotriva Ucrainei doar de câteva ori, potrivit forțelor aeriene. Detalii aici.

UPDATE 16:30 Energoatom îi acuză pe ruși că au minat centrala de la Zaporojie și că o folosesc pentru a șantaja lumea

Reprezentanții Energoatom, compania ucraineană de stat care operează cele patru centrale atomice ale acestei țări, acuză Federația Rusă de șantaj în cazul centralei nucleare de la Zaporojie. Mai exact, acești susțin că comandanții ruși au dispus minarea acesteia și sunt gata să o arunce în aer. Detalii aici.

UPDATE 15:50 Noile autorități din regiunea Zaporojie organizează un referendum de alipire la Federația Rusă

Șeful instalat de ruși în regiunea Zaporojie, Yevgeny Balitsky, a semnat un decret care prevede organizarea unui referendum pentru aderarea la Rusia, anunță luni agenția de presă RIA Novosti.

Balitsky a semnat documentul la forumul mișcării publice ”Suntem împreună cu Rusia”, care are loc la Melitopol. La eveniment au fost prezenți peste 700 de reprezentanți din întreaga regiune.

”Pe baza principiului de alegeri libere, luând în considerare opinia fiecărui rezident al regiunii noastre, ne declarăm intenția de a organiza un referendum cu privire la intrarea regiunii Zaporojie în Federația Rusă, cu drepturi depline. Noi suntem un singur popor și vom fi împreună”, se arată în declarația semnată. 

Semnarea decretului vine după ce ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina a bombardat pe 7 august centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, distrugând liniile electrice de înaltă tensiune și forțând centrala să își reducă producția.

În informarea zilnică, Ministerul Apărării din Rusia a declarat că Ucraina a bombardat centrala în jurul orei 12.40 (9.40 GMT) din poziții din apropierea orașului Marhanets, potrivit Reuters.

Obuzul a avariat o linie electrică de înaltă tensiune care furnizează energie electrică regiunilor Zaporojie și Herson, a spus ministerul. Mai multe părți din aceste regiuni sunt sub control rusesc.  În urma bombardamentului, s-a declanșat un sistem de siguranță care a întrerupt alimentarea cu energie, a adăugat Moscova.

UPDATE 15:30 Rușii încep pregătirile pentru anexarea părților ocupate din regiunea Zaporojie 

Forțele controlate de ruși în regiunea ocupată au emis o notă în care spun că sunt pregătite să pregătească un "referendum" fals, potrivit Kiev Independent. 

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 7 august că dacă vor avea loc referendumuri ilegale în teritoriile ocupate de Rusia, nu va mai exista nicio șansă de posibilie negocieri cu Kremlinul. Aproximativ două treimi din regiunea Zaporojie este ocupată.

UPDATE 15:10 Unde se află centrala de la Zaporojie și cât de mare este pericolul pentru Europa în cazul unui dezastru nuclear

Rușii și ucrainenii se acuză reciproc de bombardarea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina. Totodată ambele țări atrag atenția asupra unor pericole pentru întreg continentul european dacă un incident major afectează centrala nucleară Zaporojie. Detalii aici.

UPDATE 14:44. Alte două nave cu cereale au părăsit porturile ucrainene, un al treilea port s-a redeschis la Marea Neagră

Navele de transport MV Arizona şi MV Sacura, care transportă boabe de soia şi porumb, au părăsit luni porturi ucrainene de la Marea Neagră, au anunţat Turcia şi Ucraina, ridicând la zece totalul de cargouri de când primul vas de transport a navigat săptămâna trecută în baza unui acord cu Rusia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

MV Sacura cu un transport de 11.000 de tone de boabe de soia a părăsit portul 'Pivdenne' şi urmează să se îndrepte spre Italia, în timp ce MV Arizona, care transportă 48,4 tone de porumb, a plecat din Ciornomorsk spre Iskenderun, port în sudul Turciei, conform Ministerului turc al Apărării.

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a confirmat plecarea ambelor nave, adăugând că Pivdenne, al treilea port ucrainean inclus în acord, a devenit în sfârşit operaţional în cadrul acestei iniţiative. Kubrakov indicase anterior că deschiderea portului Pivdenne ar ridica capacitatea totală de export a Ucrainei la trei milioane de tone pe lună.

În timp de pace, Ucraina exporta până la şase milioane de tone de cereale lunar din porturile sale de la Marea Neagră şi Marea Azov. Navele care au părăsit duminică Ucraina sunt aşteptate să ancoreze în apropiere de Istanbul luni seara, a anunţat Ministerul turc al Apărării, adăugând că acestea vor fi inspectate marţi. Aceste operaţiuni se înscriu în cadrul acordului încheiat pentru deblocarea exporturilor de cereale şi alte produse alimentare ucrainene, în conformitate cu care inspectori din Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU supraveghează încărcătura acestor nave care tranzitează Marea Neagră de la un centru de control stabilit la Istanbul pentru a se asigura că nu transportă arme nici la sosirea, nici la plecarea din porturile ucrainene, notează EFE.

Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale au fost blocate în porturile ucrainene de la începutul războiului, în februarie, neputând fi exportate din cauza riscurilor legate de eventualele atacuri ruseşti şi de minele maritime plasate de Kiev în zona sa de coastă. Se aşteaptă ca acordul actual, care garantează rute sigure din porturile Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennne, să ajute la evitarea unei crize alimentare şi a foametei în mai multe ţări foarte dependente de aceste produse.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cele două ţări asigurau împreună aproape o treime din exporturile globale de grâu. 

UPDATE 14:05. Primul transport de cereale din Ucraina a ajuns la destinație

Un vapor sub pavilion turcesc este prima navă încărcată cu cereale din Ucraina care ajunge la destinație. Vaporul a ajuns luni într-un port din Turcia, potrivit Sky News.

O navă care transportă cereale ucrainene, în cadrul acordului semnat de părțile implicate în război, sub supravegherea ONU și a Turciei a devenit luni prima care a ajuns la destinație.

Nava Polarnet, sub pavilion turcesc, a acostat în portul Derince, în apropiere de Istanbul, după ce a plecat din Chornomorsk pe 5 august, încărcată cu 12.000 de tone de porumb.

„Acest lucru trimite un mesaj de speranță fiecărei familii din Orientul Mijlociu, Africa și Asia: Ucraina nu vă va abandona. Dacă Rusia își respectă obligațiile, coridorul cerealelor va continua să mențină securitatea alimentară globală", a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba.

Până în prezent, zece nave au fost autorizate să navigheze în cadrul acordului privind cerealele.

Prima navă care a plecat din Ucraina este Razoni, sub pavilion Sierra Leone. Aceasta a plecat din port pe 1 august și încă nu a ajuns încă la destinație în Liban.

UPDATE 13:05. Primar: Un atac cu sisteme HIMARS a provocat pierderi grele forţelor ruse în Melitopol

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a anunțat că forțele ucrainene au folosit pe 8 august rachete HIMARS pentru a lovi pozițiile militare rusești în zonele industriale din întreg orașul, relatează Kiev Indepedent. Potrivit lui Fedorov, aproximativ 100 de soldați ruși au fost uciși și mai multe echipamente militare au fost distruse. 

UPDATE 12:54. Rachetele rusești au lovit ținte militare în regiunea Vinița 

În seara zilei de 7 august, mai multe rachete au lovit instalațiile militare din regiunea Vinița, a anunțat Comandamentul Forțelor Aeriene Ucrainene într-o actualizare. Armata a anunţat că atacul a provocat  victime, dar nu a putut oferi informații detaliate

Forțele aeriene ucrainene lovesc 3 poziții rusești în regiunea Herson. Comandamentul Operațional „Sud” raportează că forțele ucrainene au ucis două duzini de trupe rusești și au distrus diverse echipamente rusești, inclusiv un tanc T-62, cinci unități de vehicule blindate și alte vehicule militare, precum și un depozit de muniții situat în districtul Beryslavskyi din regiunea Herson.

De asemenea, rușii au încercat din nou să avanseze lângă Verkhniokamyanske, dar au fost forțați să se retragă. Potrivit guvernatorului regiunii Lugansk, Serhiy Haidai, armata rusă a încercat să avanseze în alte patru direcții pe lângă zona Verkhniokamyanske, un sat din regiunea Donețk, lângă granița de vest cu regiunea Lugansk, dar toate încercările au eșuat. Ruşii au fost forțați să se retragă, cu pierderi semnificative. 

UPDATE 12:40. ISW: Comandamentul militar rus a suferit numeroase schimbări la vârf

Ministerul Apărării din Regatul Unit a confirmat informaţiile furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) conform căreia conducerea militară rusă a suferit schimbări majore din cauza eșecurilor din Ucraina. Potrivit experților, cel puțin șase comandanți ruși au fost revocați din posturile lor de la începutul invaziei din februarie, incluzându-i cel mai probabil şi pe comandantul Districtului Militar de Est, generalul colonel Aleksandr Chayko și comandantul Districtului Militar de Vest, generalul colonel Aleksandr Zhuravlev. Schimbările în conducerea militară au cel mai probabil impact asupra eforturilor de comandă și control în războiul declanşat de Rusia în Ucraina.

Potrivit britanicilor, Aleksandr Dvornikov a fost îndepărtat de la comanda generală a teatrului de război din Ucraina iar generalil Serghei Surovikin a preluat conducerea "Grupării de Sud" de forțe din Ucraina. Lipsa de coerență în structura de comandă a Rusiei și pierderile continue pe câmpul de luptă afectează eficacitatea generală a operațiunilor din Ucraina. 

UPDATE 12:30. Ucrainenii cer ca centrala nucleară din Zaporojie să fie declarată zonă nemilitarizată

Șeful companiei ucrainene de energie nucleară Energoatom a cerut ca unitatea din Zaporojie să fie declarată zonă nemilitarizată în urma incidentelor care au avut loc la centrala nucleară, potrivit Sky News. Solicitarea a fost făcută de șeful companiei Energoatom. Acesta a mai spus că la fața locului ar trebui să fie amplasată o echipă de „pacificatori”.

Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru loviturile asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, care au avut loc în weekend. Kievul a anunțat că bombardamentele rusești de sâmbătă au avariat trei senzori de radiații și au rănit un muncitor de la centrala din Zaporojia.

Forțele rusești au capturat centrala din sud-estul Ucrainei la începutul lunii martie, dar aceasta este în continuare condusă de tehnicieni ucraineni. Anterior, secretarul general al ONU a cerut ca inspectorilor internaționali să li se permită accesul în interiorul centralei. „Orice atac la o centrală nucleară este un lucru sinucigaș", a declarat Antonio Guterres într-o conferință de presă în Japonia.

UPDATE 12:07. Ucrainenii ar folosi muniție românească

Contul de Twitter Ukraine Weapons Tracker, care monitorizează încă de la începutul războiului evoluţia armamentului din ambele tabere, a prezentat primele imagini cu armament trimis de România armatei ucrainene. Potrivit administratorilor acestui cont, în imagini sunt prezentate obuze de 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

În clipul prezentat pe Twitter, pot fi văzuţi soldaţii ucraineni cum încarcă un astfel de obuz într-un obuzier autopropulsat 2S1 Gvozdika, dispozitiv care a intrat în uzul armatei ucrainene în 1972. De altfel, obuzierul autopropulsat 2S1 Gvozdika a făcut parte inclusiv din dotarea Armatei Române, fiind un model exportat în toate ţările fostului bloc sovietic. România deţine 6 astfel de obuziere, dar toate sunt scoase din uz încă din 2005.

UPDATE 11:48. Războiul din Ucraina: 5 morți și 17 răniți în urma atacurilor aeriene din Donețk

Cinci persoane au murit și 17 au fost rănite în ultimele 24 de ore, în urma bombardamentelor asupra regiunii Donețk, potrivit Sky News.

Pavlo Kyrylenko, guvernatorul regiunii Donetsk din estul Ucrainei, a confirmat luni că cinci persoane au fost ucise în zonă în ultimele 24 de ore. Alte 17 persoane au fost rănite, în timpul bombardamentelor. De asemenea, este posibil să fie descoperite și alte victime.

„Pe 7 august, rușii au ucis cinci civili din regiunea Donețk: doi în Soledar, unul în Bakhmut, unul în Maryintsa și unul în Selidovo. Alte 17 persoane au fost rănite. În prezent, este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovas", a precizat guvernatorul Pavlo Kyrylenko.

UPDATE 10:48. Ucrainenii au atacat 3 poziții rusești în regiunea Herson

Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei a raportat că forțele ucrainene au ucis în jur de 24 de soldaţi ruşi și au distrus diverse echipamente rusești, inclusiv un tanc T-62, cinci vehicule blindate și alte vehicule militare, precum și un depozit de muniții situat în districtul Beryslavskyi din regiunea Herson.

UPDATE 10:30. Statul Major al Ucrainei: Rusia a pierdut 42.340 de militari în Ucraina de pe 24 februarie

Statul Major al Ucrainei a raportat pe 8 august că Rusia a pierdut 42.340 de militari, 1.811 tancuri, 4.070 vehicule blindate de luptă, 960 sisteme de artilerie, 261 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 132 sisteme de apărare aeriană, 192 elicoptere, 223 avioane, 754 drone și 15 nave/ambarcaţiuni.

UPDATE 10.08. Peste 12.700 de ucraineni au intrat duminică în România

Peste 12.700 de cetățeni ucraineni au intrat duminică în România, arată datele Poliției de frontieră.

Duminică, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire aproximativ 465.000 persoane, cetățeni români și străini, cu peste 113.400 mijloace de transport.

Pe sensul de intrare în România, au fost 245.202 de persoane, dintre care 12.794 de cetăţeni ucraineni, în creştere cu 2,57 % faţă de ziua precedentă. Poliția de frontieră anunță că, începând cu data de 10 februarie, anetrioară izbucnirii războiului din Ucraina, până duminică, la nivel naţional, au intrat în România 1.851.048 cetăţeni ucraineni.

UPDATE 9:05. Alte două nave care transportă cereale au plecat din porturile Ucrainei de la Marea Neagră

Alte două nave care transportă cereale au plecat luni din porturile ucrainene din Marea Neagră ca parte a acordului de deblocare a exporturilor maritime ucrainene, a anunțat Ministerul turc al Apărării.

Nava „Sacura”, ce a plecat din Yuzni, transportă 11.000 de tone de soia către Italia, în timp ce „Arizona”, care a plecat din Cernomorsk, transportă 48.458 de tone de porumb către Iskenderun, în sudul Turciei, scrie The Guardian.

UPDATE 8:24. Aproape 1.400 de ucraineni, duși în străinătate pentru îngrijiri medicale

Aproape 1.400 de ucraineni au fost duși în străinătate pentru tratament medical. Ministerul ucrainean al Sănătății spune că, de la începutul invaziei Rusiei, aproape 1.400 de ucraineni au trebuit să fie transportați în țări occidentale pentru a primi îngrijiri medicale critice.

În plus, numeroase țări, inclusiv Canada, SUA și o serie de state europene au primit copii cu boli oncologice prin intermediul programului SAFER Ucraina, relatează Kyiv Independent.

UPDATE 7:54. Preşedintele ucrainean exclude orice negocieri dacă Rusia va organiza referendumuri în zonele cucerite

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat duminică că nu vor putea exista negocieri cu Ucraina sau cu aliaţii săi internaţionali dacă Moscova va proceda la organizarea de referendumuri privind aderarea la Rusia în zonele ocupate, informează Reuters.

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti deţin acum zone mari de teritoriu în regiunea Donbas din estul Ucrainei şi în zonele de sud. Oficiali din ambele zone au ridicat posibilitatea de a organiza referendumuri. În discursul său video de duminică noapte, preşedintele Zelenski a spus că Ucraina îşi susţine cu fermitate poziţia de a nu ceda niciun teritoriu Rusiei."Poziţia ţării noastre rămâne aceea dintotdeauna. Nu vom renunţa la nimic din ceea ce este al nostru", a spus Zelenski, potrivit Agerpres.

"Dacă ocupanţii merg pe calea pseudo-referendumurilor, îşi vor închide orice şansă de discuţii cu Ucraina şi cu lumea liberă, de care partea rusă va avea în mod clar nevoie la un moment dat".

Oficialii ruşi şi ucraineni au avut mai multe sesiuni de discuţii la scurt timp după ce forţele ruse au lansat invazia în februarie. S-au făcut însă puţine progrese şi nu au mai avut loc întâlniri de la sfârşitul lunii martie, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru încetarea contactelor. Forţele ruse deţin cea mai mare parte a regiunii Herson din sudul Ucrainei, iar oficiali au sugerat că un referendum pentru aderarea Rusiei ar putea avea loc în următoarele săptămâni sau luni.

În Donbas, separatiştii ruşi au confiscat bucăţi de teritoriu în 2014, au organizat referendumuri pentru independenţă şi au proclamat republici populare în regiunile Lugansk şi Doneţk. Kremlinul a recunoscut republicile în ajunul invaziei din februarie. Guvernatorul regiunii Lugansk, aflată aproape în întregime sub controlul Rusiei timp de câteva săptămâni, a sugerat în weekend că Rusia se pregăteşte pentru referendum în zonele nou cucerite şi oferă locuitorilor beneficii pentru a participa. 

UPDATE 7:00. Volodimir Zelenski cere noi sancțiuni internaționale împotriva Moscovei, după atacurile asupra centralei nucleare Zaporojie

Preşedintele ucrainean a vorbit, într-un nou discurs, despre atacurile asupra centralei nucleare Zaporojie, precizând că, dacă se va întâmpla ceva “ireparabil”, “nimeni un va opri vântul”.

“Am vorbit cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. L-am informat cu privire la situaţia de pe câmpul de luptă, despre ameninţarea creată de Rusia prin atacul la centrala nucleară Zaporojie. Nu există vreo naţiune în lume care să se poată simţi în siguranţă atunci când un stat terorist trage asupra unei centrale nucleare. Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva ireparabil, nimeni nu va opri vântul care va împrăştia contaminarea radioactivă. Drept urmare, este necesar chiar acum un răspuns principial al comunităţii internaţionale după aceste atacuri ale Rusiei asupra centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa”, a spus Volodimir Zelenski.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Şeful ONU cere acces internaţional la centrala nucleară de la Zaporojie

Secretarul general al ONU Antonio Guterres, a cerut, luni, ca inspectorilor internaţionali să li se permită accesul la centrala nucleară Zaporojie, după ce Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc cu privire la atacurile asupra acestei centrale, cea mai mare din Europa, relatează Reuters“Orice atac asupra unei centrale nucleare este sinucigaş”, a spus Antonio Guterres în Japonia, unde a asistat la o ceremonie prin care Hiroshima a marcat 77 de ani de la primul bombardament atomic din lume.

Ucraina a afirmat că rachetele ruseşti au avariat sâmbătă trei senzori pentru radiaţii şi au rănit un muncitor la centrala nucleară Zaporojie, iar Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de “teroare nucleară”.

Forţele Rusiei au capturat centrala din sud-estul Ucrainei în martie, însă centrala încă este operată de tehnicieni ucraineni. Autoritatea instalată de ruşi în regiune susţine că forţele ucrainene au atacat locul cu un lansator de rachete, avariind clădiri administrative şi o zonă din apropierea unui depozit. Ruşii au precizat că au suferit avarii două linii de înaltă tensiune şi o conductă de apă. “Doar datorită acţiunilor rapide şi eficiente ale armatei ruse infrastructura critică a centralei nu a fost afectată”, a menţionat ambasada Rusiei la Washington.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Cum vă petreceţi Floriile?

Observator » Stiri externe » Război Rusia - Ucraina, ziua 166 LIVE TEXT. SUA trimite Kievului un ajutor de 4,5 miliarde de dolari