Și-a trădat Trump electoratul MAGA? Cum a devenit un susţinător al intervenţiilor militare
Deși a criticat în campania electorală intervențiile militare externe și a promis să țină America departe de războaie, Donald Trump şi-a trădat aparent electoratul MAGA şi a ajuns, în acest mandat, un președinte intervenționist, arată o analiză Financial Times. Pentagonul a fost mai activ în ultimele 12 luni, decât în aproape întreg primul mandat al lui Trump.
Donald Trump şi-a încălcat promisiunile făcute în campanie, când a spus în repetate rânduri că va pune "America pe primul loc" și că va evita implicarea în conflicte externe. Potrivit unei analize Financial Times, în actualul mandat Trump a devenit mult mai activ militar decât a fost în primul. În ultimele 12 luni, armata americană a fost implicată în mai multe operațiuni decât în tot primul mandat. Ba mai mult, Trump susține chiar că administrația sa a făcut mai mult decât oricare alta în domeniul militar.
Asta deși, în trecut, i-a criticat des pe alți președinți americani pentru războaiele și intervențiile militare care, în opinia lui, au eșuat sau au făcut de rușine SUA, precum retragerea haotică din Afganistan în timpul lui Joe Biden și războiul din Irak din mandatul lui George W. Bush.
Cum a devenit Trump un susţinător al intervenţiilor militare
Strategia intervenționistă a lui Trump a fost ghidată în mare parte de filozofia unor campanii rapide și precise, încheiate cu o declarație rapidă de victorie, exemplul cel mai clar fiind capturarea fostului lider venezuelean Nicolas Maduro, în ianuarie. De data aceasta însă, prin atacarea Iranului, Trump pare să fi lansat cea mai importantă intervenție a sa de până acum: Operațiunea "Epic Fury", o campanie amplă și fără termen limită, ale cărei obiective sunt neclare.
După vestea morții ayatollahului iranian Ali Khamenei, Trump a admis că ar putea fi vorba de o campanie mult mai lungă, precizând că atacurile vor continua pe parcursul săptămânii sau "atât timp cât va fi necesar pentru a ne atinge obiectivul de pace în Orientul Mijlociu și în lume". "A fost foarte reticent în a folosi forța în primul mandat, dar acum s-a obișnuit foarte mult cu ea", a declarat pentru FT un fost oficial din domeniul apărării.
Lecția Soleimani
Cea mai semnificativă intervenție din primul său mandat a fost asasinarea comandantului Gărzilor Revoluționare, Qassem Soleimani, la începutul anului 2020, după o tentativă de asalt asupra ambasadei SUA din Bagdad de către protestatari șiiți suspectați de legături cu Iranul. Atacul american a primit atunci un răspuns moderat și "telegrafiat" din partea Iranului, cu pagube materiale, dar fără victime.
Operațiunea Soleimani l-a învățat pe Trump că poate folosi forța militară în avantajul său, a declarat Elliott Abrams, fost reprezentant special pentru Iran și Venezuela în prima administrație Trump. Electoratul lui Trump nu vrea înfrângeri, americani morți sau războaie care durează ani de zile, dar este bucuros să vadă puterea folosită eficient, a explicat Elliott Abrams.
Armata SUA a anunţat 4 militari americani morţi şi alţi 18 au "grav răniți" în timpul operațiunilor din Iran.
Riposta Iranului și riscul unui conflict extins
De această dată, Iranul a reacționat mai dur, extinzând conflictul în Orientul Mijlociu. A lansat în ultimele trei zile sute de drone și rachete asupra a 13 ţări şi a unor ținte americane și israeliene, inclusiv baze militare. Războiul riscă să fie mai lung și mai costisitor. Totuși, senatorul republican Tom Cotton, președintele comisiei pentru informații din Senat, a declarat pentru CBS News că Trump nu ia în calcul să trimită trupe în Iran.
Generalul american în retragere Stanley McChrystal susține că Trump "a căzut în capcana" de a crede că toate operațiunile secrete sau de precizie, loviturile aeriene și desfășurarea de nave de război în apropierea coastelor sunt eficiente. "Cred că este sedus de ceva care, istoric vorbind, nu produce rezultate pe termen lung", a spus el.
De la revenirea la Casa Albă, Trump a ordonat lovituri asupra unor ținte ISIS din Irak, Siria și Nigeria, a lansat o campanie împotriva traficului de droguri în America Latină și, înaintea capturării lui Maduro, a consolidat cea mai mare prezență navală americană din ultimele decenii în regiune.
Aceste decizii contrastează puternic cu noua strategie națională de apărare a Pentagonului. Aceasta susține că America nu va mai fi distrasă de "intervenționism" și "schimbări de regim", deși afirmă că SUA sunt pregătite să ia "unilateral măsuri decisive". "În primul mandat Trump era mai prudent. În al doilea mandat, orice este posibil", a explicat analistul Michael O’Hanlon.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
