Trump ar putea trimite în secret comando-uri în Iran. Unde își concentrează SUA forțele militare
Deși Donald Trump a anunțat public că nu a decis încă dacă va ataca Iranul, presa americană scrie că liderul de la Casa Albă analizează noi opțiuni militare împotriva Teheranului, diferite de cele luate în calcul acum două săptămâni. Una dintre variante este chiar trimiterea de comando-uri pe teritoriul iranian pentru a distruge ţinte nucleare care au scăpat atacurilor de anul trecut. Iranul avertizează că orice atac va fi considerat act de război și amenință că va lovi Tel Avivul. Israelul a evaluat că SUA se pregătesc să lanseze în curând un atac de amploare asupra Iranului.
Donald Trump a primit noi planuri militare care vizează Iranul, pentru a provoca noi daune programelor nucleare și de rachete și pentru a slăbi poziția liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit The New York Times. Ziarul citează oficiali americani care spun că printre opțiunile aflate în discuție se numără și raiduri efectuate de trupe americane în interiorul Iranului, cum ar fi operațiuni ale forțelor speciale în puncte-cheie. Însă Trump nu a luat încă o decizie dacă va lansa sau nu un atac.
SUA ar putea timite în secret de comando-uri în Iran
Trimiterea în secret de comando-uri americane pentru a distruge sau avaria grav instalații ale programului nuclear iranian care au scăpat de bombardamentele de anul trecut este una dintre cele mai riscante scenarii. Potrivit NYT, forțele americane se antrenează de multă vreme pentru astfel de misiuni specializate, care implică infiltrarea în țări precum Iran pentru a lovi obiective nucleare sau alte ținte de mare valoare. Cu toate astea, Trump este precaut asupra ideii de a trimite soldați americani direct pe teren. A declarat public că se teme de un episod care a marcat președinția lui Jimmy Carter în 1980, când Statele Unite au încercat să salveze ostatici americani în Iran și operațiunea a eșuat.
Israelul presează pentru o a treia opțiune
Alte variante discutate sunt atacuri aeriene asupra liderilor militari și politici, cu scopul de a destabiliza regimul. Dar și reluarea atacurilor asupra fabricilor de rachete ale Iranului, la cererea Israelului. Concret, în războiul de 12 zile din iunie anul trecut, Israelul a bombardat o parte importantă a programului de rachete al Iranului. Dar, între timp, Teheranul și-a reconstruit mare parte din acel arsenal. Acum, Israelul se simte din nou amenințat și vrea ca SUA să intervină din nou militar, alături de ei, pentru a opri dezvoltarea acestor rachete care pot lovi teritoriul israelian.
O altă opțiune ar fi o serie de atacuri asupra unor ținte militare și de putere care să provoace un haos atât de mare încât să creeze condițiile necesare pentru ca forțele de securitate iraniene sau alte grupuri să-l înlăture pe ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Rămâne neclar însă cine ar prelua conducerea în cazul în care liderul suprem ar fi înlăturat sau dacă un eventual succesor ar fi mai deschis față de negocieri cu SUA. Trump își dorește să-i lovească pe liderii iranieni parțial și din cauza tentativelor acestora de a-l asasina. Procurorii din New York au declarat anul trecut că iranieni au discutat un plan de a-l ucide pe Trump chiar înainte de a fi reales.
Amiralul Ali Shamkhani, unul dintre liderii militari ai Iranului, a declarat miercuri că orice lovitură americană va fi considerată un act de război și că Iranul va răspunde cu forță, vizând inclusiv Tel Aviv. Oficialii israelieni sunt profund îngrijorați de programul de rachete al Iranului, care poate lovi ținte civile și militare din întreaga țară.
Care sunt riscurile unei intervenţii militare a SUA în Iran
O intervenție în Iran ar fi mult mai riscantă decât cea din Venezuela, unde Trump a ordonat o operaţiune militară pentru a-l înlătura pe liderul Nicolas Maduro. Iranul este un adversar puternic, cu o armată pregătită și sprijin regional. În plus, nu e clar ce lege ar permite SUA să atace Iranul fără aprobarea Congresului, explică NYT.
La începutul acestei săptămâni, oficialii de la Casa Albă s-au întâlnit cu generalul Shlomi Binder, șeful serviciilor israeliene de informații militare, care a oferit administrației un briefing legat de Iran. Ministrul apărării din Arabia Saudită, prințul Khalid bin Salman, se află și el în vizită la Washington pentru a se întâlni cu oficiali de rang înalt din administrația Trump.
Oficialii spun că Trump aplică deja o abordare similară celei folosite în Venezuela. A concentrat forțe militare în apropiere și amenință conducerea Iranului că dacă nu va accepta condiţiile sale riscă o acțiunea militară. Trump cere Iranului să renunțe complet la dezvoltarea de arme nucleare, să reducă numărul și raza de acțiune a rachetelor balistice care pot lovi Israelul și să oprească sprijinul oferit grupărilor radicale din regiune (Hamas, Hezbollah și rebelii Houthi din Yemen).
Unde își concentrează SUA forțele militare
NYT
Unde își concentrează SUA forțele militare lângă Iran
Deși Trump nu a autorizat oficial o acțiune militară, în ultimele zile armata americană a desfășurat un impresionant dispozitiv de forțe în zona Golfului, pe care liderul de la Casa Albă l-a numit o "armada". Oficiali arabi și-au exprimat îngrijorări că Trump ar putea impune chiar o blocadă a Iranului.
Elementul central al acestui dispozitiv este portavionul USS Abraham Lincoln, escortat de trei nave de război dotate cu rachete de croazieră Tomahawk. Acestea au intrat luni în zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA și sunt în prezent poziționate în Marea Arabiei, potrivit unei analize NYT.
Portavionul este echipat cu avioane invizibile pe radar F-35 și avioane de atac F/A-18, toate aflate suficient de aproape pentru a putea lansa atacuri asupra a zeci de ținte din Iran, în eventualitatea în care președintele Trump ar decide să lanseze o acțiune militară.
Pe lângă prezența navală, SUA au trimis în regiune și cel puțin 12 avioane de vânătoare F-15E, desfășurate la o bază aeriană din Iordania. Sateliții au confirmat poziția acestora, exact în același loc unde se aflau în iunie 2025, în timpul operațiunii "Midnight Hammer", când SUA au lovit Iranul.
De asemenea, Pentagonul a mutat în zonă și alte aeronave de luptă avansate, inclusiv avioane de realimentare în aer, și a suplimentat apărarea antiaeriană prin dislocarea sistemelor Patriot și THAAD, menite să apere trupele americane din regiune de eventuale atacuri cu rachete iraniene. În prezent, în zona extinsă a Orientului Mijlociu se află între 30.000 și 40.000 de soldați americani.
În paralel, bombardierele americane cu rază lungă de acțiune au fost plasate în stare de alertă ca măsură de precauție. Decizia a fost luată acum aproape trei săptămâni, imediat după ce Trump a cerut Pentagonului să-i prezinte opțiuni militare ca răspuns la represiunea brutală a protestelor din Iran.
Deocamdată, liderul de la Casa Albă nu a aprobat nicio intervenție, şi, potrivit oficialilor americani, rămâne deschis unei soluții diplomatice. Mobilizarea masivă a forțelor în regiune are, totuși, rolul de a transmite un mesaj clar Teheranului: Statele Unite sunt pregătite să lovească rapid și puternic dacă va fi nevoie.
Ce evaluează israelienii
Evaluările israeliene indică faptul că Statele Unite, la ordinul lui Trump, se pregătesc să lanseze în curând un atac de amploare asupra Iranului, cu scopul de a răsturna regimul de la Teheran. Potrivit KAN, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) și forțele armate ale SUA cooperează semnificativ pentru pregătirea acestui posibil atac.
Petrolul s-a scumpit accelerat în această săptămână
Cotația pentru țițeiul european Brent a trecut joi de 70 de dolari pe baril, marcând cea mai abruptă creștere din iulie 2023 până în prezent, pe fondul temerilor că SUA vor ataca Iranul. Vineri însă, prețul a scăzut spre aproximativ 68 de dolari pe baril. Și petrolul american a scăzut vineri la 64 de dolari pe baril vineri după ce joi a urcat la 66 de dolari.
Piețele financiare sunt îngrijorate că tensiunile dintre SUA și Iran ar putea afecta transportul petrolului și gazului la nivel global. Motivul principal este Strâmtoarea Hormuz, o cale maritimă foarte îngustă și extrem de importantă pentru comerțul cu energie. Prin această strâmtoare trece o parte foarte mare din petrolul și gazul natural lichefiat care ajunge în lume.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
