Merdeneaua, prin ochii lui Radu Anton Roman. Cum descria cunoscutul jurnalist-bucătar preparatul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Un război al gusturilor s-a născut de nicăieri pe internet. Românii s-au împărţit după ce un antreprenor a criticat merdenelele făcute cu margarină. Au mers atât de departe încât au planificat un protest cu merdenele în faţa localului al cărui cofondator este tânărul.
Românii s-au împărţit astăzi, 21 august, în două tabere după ce pe internet un antreprenor a criticat merdenelele vecinilor din Piaţa Amzei. Postarea lui Edmond Niculuşcă a iscat un val de comentarii acide şi chiar o coadă la merdenelele de la patiseria din zonă.
Observator a relatat AICI întâmplarea şi AICI istoria acestui preparat iubit de toţi românii.
Merdeneaua, prin ochii lui Radu Anton Roman
Un preparat din categoria "fast food tradiţional", merdeneaua are o istorie otomană, dar a devenit tradiţie urbană. Gustată de orice elev, student şi angajat aflat în drum spre muncă dis de dimineaţă, merdeneaua era şi unul dintre preparatele iubite de fostul jurnalist şi bucătar Radu Anton Roman.
Regretatul gastronom a scris despre merdenea într-unul dintre volumele sale de referinţă: "Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti".
În cartea sa, Radu Anton Roman scria despre merdenea: "plăcinţica modestă, mirosind a şalvari peticiţi, merdeneaua s-a târât, ambiţioasă şi fără scrupule, până la poalele Feleacului, unde a leşinat de bucurie".
Deşi reţeta originală din cartea lui Radu Anton Roman foloseşte un foietaj clasic realizat manual, unii români aleg în ziua de astăzi să o facă cu foi de plăcintă luate de la supermarket.
-
Reacție la cald în războiul merdenelelor. Edmond Niculușcă, autorul postării, dă vina pe "temperament"
-
"Bătălia merdenelei cu croissantul". Cum a stârnit o postare pe Facebook un adevărat conflict pe internet
-
Merdeneaua otomană, devenită tradiţie urbană. Istoria merdenelei şi cum se prepară în mod tradiţional
Cum a căpătat popularitate în România?
Merdeneaua s-a potrivit foarte bine cu ritmul vieţii românilor, dar şi cu situaţia materială a acestora. Mai ales după căderea comunismului, în anii grei ai Tranziției, merdeneaua ieftină şi săţioasă potolea pofta de mâncare. Din acest motiv a devenit o prezenţă obişnuită în brutării, patiserii şi chiar în magazinele alimentare.
Reţeta comercială a ajuns să varieze de la un producător la altul. Unele merdenele sunt mai apropiate de foietaj, cu multe straturi fine, în timp ce altele au un aluat mai elastic şi mai puţin aerat.
Ce ingrediente se pun în merdenele?
Pentru o reţetă "clasică" de merdenele cu brânză se folosesc câteva ingrediente simple.
- făină
- apă
- sare
- ulei sau unt (margarină în unele cazuri)
- brânză sărată (de preferat telemea)
- ou (pentru uns)
- iaurt sau smântână
Secretul unei merdenele bune este aluatul. Acesta trebuie întins suficient de subţire şi împăturit astfel încât să formeze mai multe straturi.
