Video Pe cine avantajează calendarul alegerilor stabilit de PSD şi PNL. Cristian Pîrvulescu: Există un risc foarte important la prezidenţiale

Preşedinţii PSD şi PNL nu au întocmit liste nici pentru locale, nici pentru europarlamentare, însă Marcel Ciolacu a anunţat că şi-ar dori ca prima pe lista pentru Bruxelles să fie o femeie, o independentă care să nu aibă nicio legătură cu cele două formaţiuni politice. În privinţa localelor, cei doi lideri au decis să lase lucrurile la latitudinea politicienilor din teritoriu, pentru că ştiu mai bine situaţia din teren. Desigur, primarii consacraţi vor candida pentru un nou mandat, însă trebuie găsite soluţii pentru a obţine şefia localităţilor care, în acest moment, au un edil din partea USR.

Cinci politicieni PNL au votat împotrivă

Conducerea PSD a votat în unanimitate deciziile, însă la PNL nu s-a remarcat aceeaşi disciplină de partid. Cinci politicieni au votat împotrivă, în timp ce doi au decis să se abţină. În orice caz, totul s-a făcut cu binecuvântarea, cu... "informarea"... ca să cităm exact din conferinţa de presă... preşedintelui Iohannis, deşi nu făcea parte din prerogativele sale. Cu toate acestea, Klaus Iohannis transmisese public faptul că îi place ideea de comasare a alegerilor. Nicolae Ciucă a venit, însă, cu o precizare: preşedintele României nu ar fi fost implicat direct în negocieri. Cât priveşte tema unui candidat comun la prezidenţiale, cei doi candidaţi au refuzat să furnizeze vreo informaţie. 

Vezi și

Aşadar, în PNL au fost si mici încercări de disidenţă. Ilie Bolojan, preşedintele liberalilor din Bihor şi un lider important în cadrul formaţiunii politice, s-a numărat printre cei care şi-au exprimat dezaprobarea cu privire la lista comună de candidaţi pentru Parlamentul European. Acesta a avertizat, chiar, că PNL-iştii din Ardeal nu se vor implica prea mult în europarlamentare, dacă vor fi nevoiţi să candideze pe aceleaşi liste cu social-democraţii. Nu este foarte clar nici care va fi ponderea, pentru că social-democraţii refuză să meargă la paritate cu liberalii, pe motiv că PNL stă mai prost în sondaje decât PSD. Nici PNL, nici PSD nu vor să-şi asume însă un procent pe care să-l obţină în alegeri.

Cristian Pîrvulescu, analist politic, despre calendarul alegerilor

Marius Pancu, prezentator Observator: Ce consecinţe sunt pentru democraţie pe de-o parte, pe de alta pentru eşicherul politic?

Cristian Pîrvulescu, analist politic: Pentru democraţie nu este neapărat nici cel mai bun, dar nici cel mai rău anunţ, depinde de ce se va întâmpla după. Pentru eşicherul politic am asistat la o înţelegere între două din partidele importante dintre cele 3 partide, dar şi UDMR este în mare măsură afectat de ceea ce s-a decis astăzi, decizie care întăreşte cele două partide, citaţi înainte pe domnul Bolojan şi pe alţi lideri transilvăneni ai PNL, care spuneau că nu se vor implica, dar nu au cum să nu se implice, pentru că este vorba de mandatele primarilor, este vorba de mandatele consiliilor judeţene şi implicit odată ce îşi fac campanie pentru ei, vor face campanie şi pentru alegerile europene. Este vorba despre o înţelegere care s-a făcut pentru a sprijini PNL-ul, a fost nevoie de un compromis din partea PNL-ului faţă de PSD, iar  compromisul a fost această listă comună care pregăteşte probabil liste comune pentru alegerile din toamnă. S-a anunţat, dar nu s-a perfectat ideea aceasta a alegerilor prezindenţiale în septembrie, cel mai probabil pe 8 septembrie primul tur de scrutin, pentru că nu s-a luat o decizie în PNL. Tot ceea ce s-a anunţat azi nu a fost urmat de o decizie guvernamentală pentru că trebuie să existe o decizie luată în interiorul PNL, iar PNL nu a luat o asemenea decizie. Ştim deci atât, că avem alegeri pe 9 iunie europene şi locale şi că în aceste alegeri vor fi liste comune pentru europene, nu ştim dacă vor fi liste paritare sau nu, vorbeam azi de un procent, dacă cele două partide nu realizează jumătate din voturi este un eşec pentru ele pentru că au în momentul de faţă peste 70% dintre primari şi o pierdere de 20% în raport cu capacitatea de mobilizare e un eşec. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Ar duce la demisia celor doi lideri? 

Cristian Pîrvulescu, analist politic: Nu, pentru că nu şi-au anunţat niciun fel de ţintă din punctul ăsta de vedere. Înţeleg că se discută despre 17 mandate, deci puţin peste jumătate din numărul de mandate obţinute, probabil mai multe pentru PSD. Poate să folosească acest principiu al fermoarului în care primul candidat este de la PSD, ceea ce poate să avantajeze până la urmă lucrurile. Bănuiesc că vor fi 9 candidaţi eligibili ai PSD şi încă vreo 8 candidaţi eligibili ai PNL, poate mai mulţi pentru PSD, dar se discută de o doamnă, lumea a început să improvizeze, să vorbească de doamna ministru Odobescu, nimeni nu s-a gândt la Corina Creţu, spre exemplu. Corina Creţu, fostă comisară, nu este membră PSD.

Marius Pancu, prezentator Observator: Dar ambele sunt asimilate celor două partide, atât domna Odobescu, care vine din zona Klaus Iohannis-PNL, cât şi doamna Creţu, care vine cumva din PSD, adică nu ştiu cum ar rămâne în picioare argumentul acesta de independenţă. Aşa cum rămâne în picioare faptul că este vorba de un sacrificiu pentru binele ţării, comasarea alegerilor. Aţi pomenit faptul că vor fi obligaţi inclusiv dizidenţii să tragă pentru că au primari care să lupte. Vreau să spun numele celor care s-ar fi opus în şedinţa PNL: Ilie Bolojan, Robert Sighiartău, Ioan Turc de la Bistriţa, Florin Burta şi Florin Cîţu. Vă întreb dacă există posibilitatea ca aceştia să migreze spre Forţa Dreptei şi poate chiar şi electoratul, să migreze către partea de opoziţie. 

Cristian Pîrvulescu, analist politic: Florin Cîţu spre Forţa Dreptei şi spre partidul USR pe care l-a scos de la guvernare sau spre Ludovic Orban e imposibil, probabil că va migra spre ieşire din politică. În ceea ce-i priveşte pe domnul Sighiartău şi pe Turc din Bistriţa, pentru că formează împreună o echipă, mă îndoiesc dar se pare că există unele discuţii, ele s-au purtat şi la alte niveluri în Transilvania. Pe domnul Bolojan nu-l văd părăsind PNL, a fost permanent un critic al acestei linii, dar şi un critic al preşedintelui Iohannis, pentru că este evident ceea ce s-a realizat astăzi este în mare măsură opera preşedintelui Iohannis şi face parte din viziunea sa privind stabilitatea politică. Mulţi speculează că aceste alegeri prezidenţiale în luna septembrie sunt menite să-i permită dl. preşedinte Iohannis să negocieze o poziţie importantă la nivel european, pentru că vor începe numirile pe poziţie acolo. Unii speculează că ar fi vorba de poziţia de comisar pentru Apărare, personal cred că această poziţie este sub demnitatea unui fost şef de Guvern sau preşedinte de stat. Uitaţi-vă la membrii Comisiei, în general aceştia sunt foşti miniştri, nu sunt foşti prim-miniştri. În general prim-miniştrii trebuie să ocupe conducerea instituţiei, preşedinte de Comisie, preşedinte de Consiliu şi aşa mai departe. La preşedintele Comisiei ştim deja că Preşedintele Iohannis  sprijină pe Ursula von der Leyen, care probabil va fi susţinută de partidul său la congresul care va avea loc în martie la Bucureşti, deci sunt foarte multe speculaţii aici, dar este ciudată această programare a alegerilor prezidenţiale, în septembrie, cu două luni şi mai bine înainte de data la care ar trebui să se desfăşoare. E o problemă aici să ştiţi, unul dintre argumentele pe care le-au folosit cele două partide au fost o luptă împotriva extremismului. Dacă luptă împotriva extremismului şi vor liste comune la parlamentare şi candidat unic la prezidenţiale înseamnă că se contrazic, pentru că în momentul în care PNL nu va avea un candidat propriu care să se confrunte cu unul de la PSD în turul 2 al alegerilor prezidenţiale, vom avea un candidat extremist în turul al doilea şi asta va legitima extremismul. Deci toată retorică purtată împotriva extremei drepte nu prea ţine în momentul în care analizăm calendarul electoral.

Marius Pancu, prezentator Observator: Pentru că spuneaţi că e un preambul ce am văzut cu această listă comună la europarlamentare, pregătesc terenul pentru liste comune şi mai departe. Ce variantă prioritizaţi, candidat comun la prezidenţiale din partea PNL sau PSD?

Cristian Pîrvulescu, analist politic: Din partea PSD, este ceea ce speră PSD ş de aceea au fost toate aceste aranjamente. În conferinţa de presă am văzut un Marcel Ciolacu vioara întâi şi un Nicolae Ciucă vioara a doua. A fost evidentă această repartizare a rolurilor, dl. Ciolacu face tot efortul să fie candidat la prezidenţiale şi să aibă în turul doi ca adversar un candidat pe care îl poate învinge, gen George Simion. Doar că alegerile în septembrie sunt foarte riscate mai ales pentru că românii sunt în vacanţă în timpul campaniei, mulţi sunt cei care fac vacanţă în august, iar în septembrie s-ar putea ca nu toată lumea să voteze aşa cum îşi fac calculele PSD-iştii. Există un risc foarte important, acela de a vedea că nu se repetă scenariul din 2000. Cei care se pregătesc pentru o confruntare cu Ciolacu, Simion şi AUR ar putea să aibă rezultate mult mai bine decât cele aşteptate. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Opoziţia acuză că în urma acestei alianţe s-a format un partid stat, vă întreb dacă a dispărut PNL în urma acestor compromisuri pe care le-a făcut PSD-ului.

Cristian Pîrvulescu, analist politic: PNL a încercat să se salveze pentru că ar fi trecut printr-un moment dificil, dacă alegerile intermediare, alegerile europene s-ar fi desfăşurat singure, atunci se putea concentra votul de protest înconjurul AUR şi diferenţa dintre sondajele de opinie între PNL şi AUR era destul de mică. Votul de protest putea să creeze o mare problemă şi PNL s-ar fi putut confrunta, nu o să fie cazul însă. Cu un exod de-al aleşilor locali, pentru că lor nu le place să rămâne cu partide înfrânte. Am văzut deja apropo de dl. Bolojan că există primari în Bihor care părăsesc PNL-ul pentru PSD, primarii nu au niciun fel de dimensiune ideologică, sunt interesaţi de accesul la resurse şi se îndreaptă spre partidul care le oferă resurse. Iată de ce această mişcare ajută foarte mult PNL-ul. PSD-ul a vrut în schimb să aibă nişte garanţii, nu a făcut această mişcare fără garanţii, totul pe fondul stabilităţii politice, nu cred că asistăm la apariţie unui mare partid-stat, cred că între cele două partide relaţiile vor fi foarte dificile, dar s-ar putea ca în acordul pe care îl presupunem să fie vorba şi despre împărţirea preşedinţiei şi a conducerii Guvernului, s-ar putea, dar totul e prematur pentru că nu ştim ce se va întâmpla la alegeri. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰