Video Guvernul şi-a asumat răspunderea pe pensiile magistraților. Bolojan: "Oamenii nu se simt respectaţi"
Guvernul a aprobat, marţi, într-o şedinţă extraordinară, forma finală a proiectului de lege privind pensiile magistraţilor, fără amendamente, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament.
UPDATE 16:05 Premierul Ilie Bolojan a declarat ce îşi propune pachetul pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea în Parlament
De asemenea, premierul Ilie Bolojan a identificat trei nevoi pe care acest pachet îşi propune să le rezolve
UPDATE 15:46 S-a încheiat şedinţa solemnă dedicată Zilei Naţionale. După o pauză de aproximativ 5 minute va începe asumarea răspunderii pe pensiile magistraţilor.
UPDATE 15:25 Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a ales, marţi, în şedinţa solemnă dedicată Zilei Naţionale, să vorbească despre unitatea şi puterea românilor. Uniţi suntem puternici, crede Abrudean, care consideră că avem nevoie unii de alţii, oriunde ne aflăm. În plus, preşedintele Senatului face apel la o clasă politică unită. "A ameninţa sau a favoriza ieşirea României din Europa şi din spaţiul euro-atlantic, unde ne-am ancorat securitatea, ne-am deschis pieţele şi am câştigat libertatea de a circula şi de a munci, asta este trădare şi nu ne jucăm cu aceste câştiguri", a transmis Abrudean.
UPDATE 15:25 Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat, marţi, în cadrul şedinţei solemne a parlamentului pentru Ziua Naţională a României, că ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, în ultima vreme, un fel de întrecere despre cine este cel mai patriot şi mai suveranist din ţară. Cei care împart România în "noi" şi "ei", în "productivi" şi "paraziţi", în "reformişti" şi "anti-reformişti" sunt duşmani la fel de mari ai unităţii noastre naţionale, a transmis Grindeanu. "Adevăratul patriotism este să-ţi faci bine treaba la locul de muncă. Zi de zi. Fără camere şi transmisiuni în direct, fără aplauze, fără like-uri. De aceea, astăzi, vreau să spun un simplu şi profund MULŢUMESC tuturor celor care, în linişte, construiesc România adevărată. Tatălui care se trezeşte la 5 dimineaţa ca să ajungă la timp la şantier, să toarne beton pentru încă un kilometru de autostradă. Mamei care, după opt ore la birou, vine acasă, se apucă de treburile casei şi are timp să verifice şi temele cu copiii. Învăţătorului care face 70 km dus-întors în fiecare zi ca să predea la o şcoală din mediul rural, cu 30 de elevi în clasă. Asistentei care aleargă să îngrijească bolnavii de pe trei secţii. Şi fermierului care seamănă grâul, ştiind că dacă nu seamănă el, nu mănâncă nimeni la anul", a spus Grindeanu.
UPDATE 15:20 În plen sunt prezenţi generalul Gheorghiţă Vlad , seful Statului Major al Armatei, Simina Tănăsescu, preşedintele CCR şi preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Patriarhul României nu a venit.
UPDATE 14:30 Angajații din Parlament au protestat din nou pe holuri, amenințând chiar cu grevă generală și spunând că, dacă se ajunge acolo, "se stinge lumina în instituție". Ei cer repunerea în drepturi și recuperarea tăierilor făcute la începutul anului. La sosirea lui Ilie Bolojan, înconjurat de agenţi SPP, protestatarii l-au întâmpinat cu huiduieli și i-au cerut demisia.
UPDATE 13:00 Guvernul a aprobat, marţi, într-o şedinţă extraordinară, forma finală a proiectului de lege privind pensiile magistraţilor, fără amendamente, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.
"Pe ordinea de zi a fost proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu. Au fost analizate în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului amendamentele depuse de senatori şi deputaţi. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi - 6 amendamente, urmează Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor - 5 amendamente.
Toate amendamentele au fost respinse de Guvern, astfel încât forma finală a proiectului a fost adoptată, iar pe ea premierul va angaja răspunderea Guvernului, în această după-amiază, la Parlament, în şedinţa specială de după şedinţa omagială pentru ziua de 1 Decembrie. Undeva în jur de ora 15:00 va avea loc angajarea", a declarat Ioana Dogioiu într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
La ora 11:00 are loc ședința de Guvern în care va fi adoptată forma finală a proiectului privind pensiile magistraților. Amendamentele depuse în Parlament vor fi, cel mai probabil, respinse, potrivit surselor Observator. Unul dintre acestea propunea eliminarea excepției pentru judecătorii CCR, astfel încât și pensiile lor să fie reduse. În varianta Guvernului, însă, judecătorii CCR rămân neafectați. În ședința de Guvern se va adopta și ordonanța de urgență privind sancțiunile internaționale.
Premierul a explicat că legea este necesară pentru pentru asigurarea justiției sociale. Concret, pensia magistraților va fi plafonată la maximum 70% din ultimul salariu net, creşterea vechimii în muncă va creşte de la 25 la 35 de ani, iar vârsta de pensionare va crește şi ea treptat, în următorii 15 ani, până la 65 de ani. Dacă va fi atacată, legea va trebuit să treacă, din nou, testul Curţii Constituţionale.
Încă o încercare în Parlament privind pensiile magistraților
Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca şedinţa comună de plen consacrată angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu să aibă loc marţi, după şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie, de la ora 14:30.
Parlamentarii pot depune amendamente la proiectul de lege adoptat de Guvern până marţi, la ora 8:00. Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul se va aplica şi personalului auxiliar din instanţe şi parchete, angajaţilor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi magistraţilor asistenţi şi personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituţională.
Care este procedura asumării răspunderii
Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură prin care, pentru a face faţă unei situaţii deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competenţa Parlamentului, Guvernul urmăreşte adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului legislativului, se arată în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).
În Constituţia României se arată că executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 114). Primul pas în procedura de asumare a răspunderii îl reprezintă întocmirea de către Guvern a unui proiect de lege sau program.
Pentru a declanşa procedura de angajare a răspunderii, este nevoie de convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună (art. 13 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului). Proiectul de lege sau de program al Guvernului este prezentat Birourilor Permanente reunite ale celor două camere, care stabilesc un termen în care parlamentarii pot depune modificări.
Urmează prezentarea proiectului sau programului de către prim-ministrul României în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de trei zile în care se poate introduce o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.
Conform art. 114, alineat 2 din Constituţie, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor (majoritate absolută). În situaţia în care moţiunea este votată, atunci Guvernul se consideră demis, iar proiectul de lege rămâne neadoptat (art. 114 din Constituţie).
În situaţia în care Guvernul nu a fost demis prin moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (art. 114 din Constituţie).
Înainte ca proiectele de lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea să fie promulgate, acestea mai pot fi supuse controlului de constituţionalitate, conform articolului 146, alin. a) din Constituţie.
În acest context, procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea Guvernului, se mai arată în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii'.
Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1557 din 18 noiembrie 2009, modalitatea simplificată de legiferare prin angajarea răspunderii poate fi folosită numai atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obişnuită sau de urgenţă nu mai este posibilă.
Angajarea răspunderii Guvernului - potrivit art. 114 din Constituţie - reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conţinutul său este un act ce emană de la executiv, şi, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare, fie se ajunge la demiterea Guvernului. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă, se mai arată în decizia amintită.
Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Altfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege, mai stabileşte Curtea în Decizia nr. 1557 din 18 noiembrie 2009.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
