Noua mutație a coronavirusului nu ar reprezenta o problemă pentru vaccinul anti-Covid-19

• România a început campania de vaccinare anti-Covid-19
• În țara noastră, primele persoane vaccinate au fost din rândul personalului medical

GCS explică faptul că în cazul în care nu mai există protecție în fața noii tulpini de coronavirus apărută în Marea Britanie, nu este necesară reluarea întregului proces de dezvoltare a vaccinurilor, ci doar adaptarea periodică a acestora la tulpinile circulante.

„Odată cu identificarea unei noi tulpini a virusului SARS-CoV-2 în Regatul Unit, s-a pus problema eficacităţii vaccinurilor dezvoltate până în acest moment.

Iată câteva clarificări în acest sens.

Vaccinurile recent dezvoltate au ca ţintă proteina Spike a noului coronavirus, glicoproteină de suprafaţă a virusului, capabilă să declanşeze un răspuns imun. Aceasta este responsabilă de pătrunderea virusului în celulele umane (şi, implicit, declanşarea infecţiei), prin legarea la receptori specifici care sunt localizaţi la nivelul tractului respirator şi tractului gastrointestinal. Proteina Spike se leagă la aceşti receptori printr-o regiune denumită domeniu de legare a receptorului. Sistemul imun recunoaşte proteina Spike ca fiind străină – similar momentului în care virusul pătrunde în organism şi atunci când ea este postvaccinal – şi declanşează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi.

S-a demonstrat că anticorpii produşi în urma infecţiei naturale cu virusul SARS-CoV-2 recunosc multe regiuni ale proteinei de suprafaţă a virusului (proteina Spike). Într-adevăr, modificarea acestor regiuni din cauza mutaţiilor ar putea conduce la scăderea eficienţei anticorpilor (fie ei produşi în urma infecţiei naturale sau în urma vaccinării). Dar, pentru ca acest lucru să se realizeze, ar fi necesară acumularea unui număr mare de mutaţii astfel încât să fie eliminată complet protecţia conferită, iar acest fenomen ar dura o perioadă lungă de timp, luând în considerare rata de mutaţie a virusului.

Pe termen lung, această posibilitate nu poate fi în totalitate exclusă. Cu toate acestea, chiar  dacă s-ar întâmpla acest lucru, nu ar fi necesară reluarea întregului proces de dezvoltare a vaccinurilor, ci doar adaptarea periodică a acestora la tulpinile circulante. Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă vaccinarea antigripală, pentru care recomandarea tulpinilor ce urmează a fi incluse în vaccin pentru fiecare sezon se schimbă anual, iar vaccinul este produs, testat şi administrat într-un interval de doar câteva luni”, a transmis GCS, într-un comunicat de presă.

România a început campania de vaccinare anti-Covid-19

Vaccinarea împotriva noului coronavirus a demarat oficial duminică în toate ţările Uniunii Europene, deci inclusiv în România. În țara noastră, primele persoane vaccinate au fost din rândul personalului medical.

Primul român din ţară care a fost vaccinat împotriva Covid-19, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Capitală, numeşte Mihaela Anghel şi este asistentă medicală generalistă.

Serul de imunizare va fi administrat mai întâi personalului medico-sanitar din toate cele 10 spitale de boli infecțioase aflate în prima linie în lupta împotriva COVID-19 în România.

Administrarea vaccinului se face cu două doze.

Pentru a avea efectul dorit, cel puțin 60%-70% din populație ar trebui să se vaccineze. În acest moment însă, potrivit lui Raed Arafat, rata de acceptare a vaccinului este estimată, la populația generală, la 30%-40%.

Reamintim că prima tranșă de vaccinuri Pfizer/BioNTech - 10.000 de doze - a ajuns în România în ziua de Crăciun. Oficialii au invocat un moment istoric, "luminița de la capătul tunelului".

Urmează ca în zilele următoare și în ianuarie să ajungă și alte tranșe pentru vaccinarea persoanelor aflate în categoriile cu risc crescut la Covid-19.

Săptămâna viitoare, în România ajung 144.000 de doze, iar în prima lună a anului nou sunt așteptate 600.000 de doze de vaccin.

În fiecare săptămână, România va primi 150.000 de doze.

Reacţiie adverse cunoscute până în prezent ale vaccinului împotriva Covid-19

Reacţiile adverse sunt de intensitate uşoară, medie, din ceea ce s-a înregistrat până la acest moment, sunt reacţii adverse locale, cele mai frecvente şi anume durere, disconfort la locul de administrare, umflătură, tumefacţie, în anumite cazuri roşeaţă şi pot să fie înregistrate reacţii adverse generale precum febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare.

"Au fost înregistrate câteva cazuri, după cum bine ştiţi, de reacţii adverse majore la persoane care avea un istoric alergic major, istoric de şoc anafilactic.

Din acest punct de vedere cunoaştem la acest moment profilul de siguranţă al acestui tip de vaccin, este un lucru extraordinar şi o veste excelentă faptul că acest vaccin a fost autorizat de Agenţia Europeană a medicamentului îndeplinind toate criteriile de siguranţă, de calitate şi de eficacitate ceea ce ne permite să demarăm în condiţii absolut normale campania de vaccinare", a precizat coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă.

Strategia de vaccinare anti Covid-19 în România

Etapa I – lucrătorii din domeniul sănătăţii şi social – sistem public şi privat:

Personalul din spitale şi unităţi ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate şi pază şi alte categorii);

Personalul din sistemul de medicină de urgenţă: ambulanţă, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;

Personalul din medicina primară – din reţeaua de medicină de familie, medicină şcolară şi asistenţă medicală comunitară;

Personalul din laboratoare, farmacii şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii;

Personalul din serviciile stomatologice;

Medici rezidenţi, elevi şi studenţi cu profil medical;

Paramedici şi alţi voluntari care îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare;

Personalul de îngrijire care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale şi medico-sociale;

Personalul care acordă îngrijiri medicale şi sociale la domiciliu;

Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Naţional de Sănătate Publică, Direcţiile de Sănătate Publică);

Personalul din unităţile sanitare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie;

Personalul din centrele de dializă şi transfuzii;

Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a

Populaţia cu grad ridicat de risc

Adulţi cu vârsta peste 65 de ani;

Persoanele aflate în evidenţă cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcţie de indicaţiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale:

Personal cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului (parlament, preşedinţie, guvern, ministere şi instituţii subordonate acestora);

Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi a autorităţii judecătoreşti;

Personalul din sectorul economic vital:

Procesare, distribuţie şi comercializare a alimentelor de bază (panificaţie, lactate, carne, fructe şi legume);

Uzine de apă, epurare, transport şi distribuţie apă;

Centrale electrice, producţie, transport şi distribuţie curent electric;

Unităţi de producţie, transport şi distribuţie gaze;

Unităţi de producţie, transport şi distribuţie combustibili lichizi şi solizi;

Unităţi de producţie, transport şi distribuţie medicamente şi materiale sanitare;

Transport de persoane şi mărfuri;

Noduri feroviare, aeroporturi civile şi militare, porturi esenţiale;

Comunicaţii (serviciul de telecomunicaţii speciale, radio şi televiziune naţionale);

Personalul din unităţile de învăţământ şi creşe;

Personalul poştal şi din servicii de curierat;

Personalul cultelor religioase;

Personalul din mass media care desfăşoară activităţi cu risc crescut de expunere la infecţia cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unităţi medicale);

Personalul din domeniul salubrităţii şi deşeurilor.

Etapa a III-a (populaţia generală)

Populaţia adultă;

Populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰