Înălţarea Domnului 2018. Ce trebuie să faci în ziua de Ispas, ca să ai noroc tot anul. Superstiţii, tradiţii şi obiceiuri de Înălţare
Creştinii ortodocşi sărbătoresc joi, 17 mai 2018, Înălţarea Domnului. Praznicul Înălţării sau Ispasul, cum i se mai spune în popor, se sărbătoreşte întotdeauna în a şasea joi după Paşte, adică la 40 de zile după Înviere, şi cu 10 zile înainte de Rusalii.
Creştinii ortodocşi sărbătoresc joi, 17 mai 2018, Înălţarea Domnului. Sărbătoarea Înălţării Domnului, sau Ispasul, cum i se mai spune în popor, a fost consacrată din 2001 ca fiind şi zi a eroilor neamului românesc.
Praznicul Înălţării se sărbătoreşte întotdeauna în a şasea joi după Paşte, adică la 40 de zile după Înviere, şi cu 10 zile înainte de Rusalii.
Sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată din 2001 ca fiind şi zi a eroilor neamului românesc.
Înălţarea Domnului se mai numeşte în popor şi Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mântuitorul. Este sărbătoarea în care Biserica face amintire în fiecare an de ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului.
Vezi aici Predica la Înălţarea Domnului
Prin înălţarea Sa la cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului. Se înroșesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paști, iar salutul de Înălțarea Domnului este “Hristos s-a înălțat! – Adevărat s-a înălțat!”.
Ce nu ai voie să faci de Ispas
Înălțarea Domnului este foarte importantă pentru creştini. Se sărbătorește la 40 de zile de la Înviere și aduce cu sine o serie de superstiţii, tradiții și obiceiuri.
De Înălţare, femeile nu împrumută sare și nu dau foc din casă, pentru că altfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte.
De asemenea, la praznicul Înălţării Domnului, de Ispas, este bine ca oamenii să fie bine dispuşi, să evite supărările şi să nu-şi facă necazuri unul altuia. Astfel, veselia va rămâne în familia respectivă, iar necazurile şi ghinioanele vor dispărea din viaţa gospodarilor.
Superstiţii de Înălţarea Domnului
În unele zone ale ţării, în această zi se leagă frunze de nuc peste brâu, pentru că Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării.
În ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, în unele localităţi din Transilvania şi din Argeş se obişnuieşte ca noapte, fetele şi băieţii să culeagă flori de alun, care înfloresc şi se scutură în zorii aceleiaşi zile.
Tradiţia spune că florile au puteri magice şi trebuie păstrate alături de busuiocul sfinţit la Bobotează. Ritualul aduce sporul, menţine armonia şi dragostea în familie.
Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Paște până la Înălțare, iar cei care mor în această perioadă nu mai trec prin Judecata de Apoi, ci ajung direct în Rai.
Pentru sporul casei, se pot împărţi căniţe cu lapte dulce în care se fierbe păsat.
De Înălţare, pentru sporul banilor se practică ritualul leuşteanului. Mai exact, gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean fiecare membru al familiei şi fiecare animal în parte, urându-le să fie apărate de orice rău.
Tradiţii şi obiceiuri de Înălţare
În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sunt împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean.
Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Este ultima zi din an în care se mai pot roşi ouă.
În ziua de Înălţare sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Caii nu sunt puşi la căruţă, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.
Acum se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.
În noaptea şi ziua de Ispas se culeg şi sfinţesc flori, frunze şi ramurile de alun, nuc, leuştean, paltin. Se cântă din bucium, să nu se prindă farmecele.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰