Observator » Ştiri externe » Cum erau păcăliți românii care plecau la muncă în Spania. Un clan le lua aproape toți banii câștigați

Cum erau păcăliți românii care plecau la muncă în Spania. Un clan le lua aproape toți banii câștigați

Cum erau păcăliți românii care plecau la muncă în Spania. Un clan le lua aproape toți banii câștigați Agricultori - Profimedia
Editor M.P. | Timp citire: 3 minute
Publicat la 06.11.2026, 11:37 | Modificat la 06.11.2026, 11:37

Patru români vor fi judecați în Spania, după ce ar fi exploatat zeci de conaționali aduși la muncă în agricultură, sub promisiunea unor salarii și condiții decente. Victimele erau obligate să muncească între 9 și 12 ore pe zi, fără contracte și fără asigurări sociale, iar cea mai mare parte a banilor câștigați le era reținută. Procurorii spanioli cer pedepse care însumează 45 de ani de închisoare pentru membrii grupării.

Procesul celor patru inculpați este programat între 9 și 12 noiembrie, la Tribunalul Provincial din Valladolid, potrivit publicației spaniole Libertad Digital. Aceștia sunt acuzați că au supus mai mulți muncitori români unor condiții de semisclavie în sectorul agricol, în zona Medina del Campo.

Ancheta a început la sfârșitul anului 2019, după o plângere depusă la unitatea specializată a poliției spaniole în combaterea imigrației ilegale și a falsurilor în documente, UCRIF. Potrivit procurorilor, rețeaua ar fi funcționat încă din 2017 și ar fi profitat de situația economică dificilă a persoanelor recrutate.

Românii erau atrași în Spania cu promisiunea unor locuri de muncă bine plătite

Potrivit anchetatorilor, membrii grupării recrutau din România persoane aflate în situații de vulnerabilitate economică extremă și cu un nivel redus de educație. Acestora li se promiteau locuri de muncă decente în agricultură, după care erau transportate cu autocarul în provincia Valladolid.

Articolul continuă după reclamă

Odată ajunși în Spania, muncitorii aflau că aveau de achitat o presupusă datorie pentru transport. Ulterior, erau cazați în imobile pentru care trebuiau să plătească între 100 și 150 de euro lunar.

Condițiile de muncă erau însă complet diferite de cele promise. Românii lucrau între 9 și 12 ore pe zi, fără contracte, fără asigurări sociale, fără zile libere săptămânale și fără concedii plătite.

Deși remunerația stabilită teoretic era de 5,50 euro pe oră, presupusul lider al grupării le reținea aproape toți banii. Acesta invoca diverse cheltuieli pentru combustibil, hrană și datorii fictive, astfel că muncitorii rămâneau captivi într-un sistem de îndatorare din care nu puteau ieși.

Pe acelaşi subiect

Peste 80 de muncitori erau exploatați simultan. Polițiștii au confiscat mașini de lux

Rețeaua ar fi coordonat, în anumite perioade, peste 80 de muncitori agricoli în același timp. Pentru a ascunde câștigurile și a evita controalele fiscale, inculpații ar fi folosit societăți comerciale paravan, printre care Servicios Agrícolas Liliana S.L.

Anchetatorii susțin că gruparea ar fi înregistrat fraudulos muncitorii ca lucrători independenți, fără ca aceștia să înțeleagă consecințele. În urma acestor operațiuni, victimele acumulau datorii importante către sistemul spaniol de asigurări sociale.

În timpul perchezițiilor din Medina del Campo, polițiștii au confiscat documente contabile, 20.100 de euro în numerar și mai multe automobile de lux, evaluate la peste 160.000 de euro. Potrivit anchetatorilor, vehiculele ar fi fost cumpărate din profiturile obținute prin activitățile ilegale.

Procurorii cer 36 de ani de închisoare pentru presupusul lider al clanului

Principalul inculpat, Vasile C.U., riscă 36 de ani de închisoare. Acesta este acuzat de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă, apartenență la un grup infracțional și spălare continuată de bani.

Soția sa, Liliana G.U., riscă șapte ani de închisoare pentru presupusa implicare în spălarea banilor și impunerea unor condiții ilegale de muncă. Alți doi inculpați, Constantin U. și Gheorghe U., riscă fiecare câte un an de închisoare pentru apartenență la grupul infracțional. Potrivit procurorilor, aceștia supravegheau muncitorii și îi transportau zilnic la locurile de muncă.

În total, Parchetul solicită pedepse care însumează 45 de ani de închisoare. Procurorii cer și despăgubiri de 80.000 de euro pentru daune morale pentru fiecare persoană prejudiciată.

Cei patru urmează să fie judecați în perioada 9–12 noiembrie, iar acuzațiile nu reprezintă condamnări definitive.