POLITICO: UE, așa cum o știm, nu mai există. Liderii vor o superputere militară. Ce se va decide la Copenhaga

Provocările lui Vladimir Putin și detașarea parțială a lui Donald Trump forțează Uniunea Europeană să se transforme radical. Summitul UE de miercuri va oferi cea mai clară dovadă de până acum că blocul comunitar, așa cum era el cunoscut, nu mai există, relatează Politico. Contextul este cât se poate de sumbru. Avioane rusești de luptă au intrat în spațiul aerian al NATO, determinându-i pe Trump și pe liderii europeni să sprijine public ideea ca acestea să fie doborâte. În același timp, aeroportul din capitala daneză, unde urmează să aterizeze zeci de lideri și oficiali, a fost puternic perturbat săptămâna trecută de drone misterioase, descrise de Danemarca drept un "atac hibrid".

UE este divizată, iar riscurile sunt mari

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen - fost ministru al apărării în Germania - dorește o discuție fără precedent la summit despre capacitățile militare ale UE. Practic, Uniunea, care s-a concentrat în trecut pe economie, comerț și legislație, începe acum să abordeze tema apărării militare comune. Printre planurile propuse se află crearea unui "zid anti-drone", adică un sistem care să detecteze, să urmărească și să doboare drone, precum și o procedură concretă pentru reacții rapide la avioanele care pătrund în spațiul aerian european.

"Ridicarea avioanelor de luptă este treaba NATO. Treaba UE este să fie pregătită să reacționeze la amenințări atunci când e nevoie, prin consolidarea unor instrumente și capacități comune în fața unei amenințări comune", a declarat un oficial european de rang înalt. Este prima reuniune de la întâlnirea celor 27 de lideri europeni din iunie, la Bruxelles, un al doilea summit fiind programat la sfârșitul lunii octombrie. UE vrea decizii reale privind consolidarea apărării Europei și finanțarea Ucrainei.

Potrivit Politico, partea ușoară este recunoașterea riscului reprezentat de Moscova, însă modul în care statele membre ar trebui să răspundă la această provocare, având în vedere prioritățile adesea rivale, este mult mai dificil de realizat. Totuși, există un consens minimal: să nu se facă nimic care ar putea crește riscul declanșării unui război total.

"Provocarea liderilor europeni la Copenhaga este să găsească un echilibru al descurajării în fața unei conduceri ruse tot mai dispuse să-și asume riscuri, astfel încât incidentele să fie gestionate eficient, fără să escaladeze într-o criză sau într-un conflict. E foarte greu, mai ales când președintele SUA, cel mai mare aliat din NATO, spune "puteți să doborâți avioanele rusești, dar nu știu dacă vă voi sprijini"", a explicat Rafael Loss, expert în politică de apărare în cadrul European Council on Foreign Relations (ECFR), un important think tank european cu sediul la Berlin.

În privat, oficiali guvernamentali au avertizat că există riscul unui "moment Franz Ferdinand", adică o escaladare bruscă ce ar putea împinge continentul în război, așa cum s-a întâmplat în 1914, când a fost declanșat Primul Război Mondial. Duminică, Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a închis temporar o parte din spațiul său aerian, după un atac rusesc asupra Ucrainei, despre care președintele Volodimir Zelenski a spus că a durat peste 12 ore. El a avertizat că Moscova are ținte și dincolo de Ucraina: "Putin nu va aștepta să termine războiul din Ucraina - va deschide un alt front. Nimeni nu știe unde".

Cine plătește pentru înarmarea UE

Deși există un consens general că apărarea UE trebuie consolidată, liderii nu se înțeleg atunci când vine vorba de bani. Transformarea Uniunii într-o putere globală eficientă costă, iar membrii nu au putut ajunge la un acord nici asupra sumei, nici asupra priorităților. Comandanții militari spun că Europa este deja într-un "război de intensitate scăzută" cu Rusia și că istoria arată că războaiele au fost câștigate doar prin împrumuturi publice masive (adică prin creșterea datoriei statului). Un semnal că UE e gata să cheltuiască poate fi în sine o formă de descurajare.

Dar un buget mai mare pentru cheltuieli, fie ele militare, economice sau sociale, a fost întotdeauna o măsură nepopulară printre statele membre ale UE, mai ales acum, când mulți lideri au ajuns la putere cu un discurs anti-european. Chiar și țările apropiate Kremlinului, precum Ungaria și Slovacia, au salutat finanțările suplimentare pentru arme și echipamente, văzându-le ca pe o oportunitate economică. Alte state, precum Spania, minimalizează riscul războiului pentru a-și proteja bugetul. Olanda, Suedia și Germania rămân rezervate față de noi împrumuturi pentru reînarmare și sprijinirea Ucrainei. Diplomații speră însă că amenințările tot mai mari vor convinge statele să accepte decizii pe care altfel le-ar fi evitat. "E un echilibru delicat: nu vrei să sperii oamenii, dar vrei ca liderii să fie conștienți de riscuri și să le ia în serios", a declarat pentru Politico un diplomat.

Izolarea lui Orban pentru aprobarea unui împrumut de 140 miliarde de euro

Bruxellesul este sub presiunea timpului. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar de circa 23 miliarde de dolari în 2026, ceea ce înseamnă că guvernele europene au doar câteva luni pentru a găsi fonduri semnificative care să susțină efortul de război. Von der Leyen crede că soluția este un "împrumut pentru reparații", în valoare de 140 miliarde de euro, finanțat din activele rusești înghețate de UE încă din 2022.

Premierul ungar Viktor Orbán se opune planului, dar Comisia Europeană susține că a găsit o modalitate legală de a exclude Ungaria din procesul decizional. Liderii vor discuta miercuri propunerea și speră să ajungă la o decizie formală la summitul din octombrie. "Obiectivul de la Copenhaga este să obținem suficient sprijin pentru a-l izola pe Orban", a spus un diplomat european.

Summitul de la Copenhaga va marca un nou capitol pentru UE, dar principala problemă rămâne: blocul încă se străduiește să acționeze proactiv, cu opțiuni limitate la dispoziție. "Nu cred că există vreun interes real (din partea SUA) de a-l confrunta pe Putin într-un război deschis pentru a-i apăra pe "europenii socialiști". După sancțiuni severe, Europa nu mai are nicio soluție magică la dispoziție", a explicat Max Bergmann, analist american de politică externă.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰