Update Război Rusia - Ucraina, ziua 196 LIVE TEXT. Kievul "își propune să recupereze Herson până la sfârșitul anului"

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 190 - prezent, aici

UPDATE 20:20 Ucraina "își propune să recupereze Herson până la sfârșitul anului"

Forțele ucrainene plănuiesc o campanie lungă și brutală, cu scopul de a recupera cea mai mare parte a teritoriilor ocupate de ruși din regiunea Herson până la sfârșitul anului, relatează CNN.

De la lansarea contraofensivei sale săptămâna trecută, forțele ucrainene au avansat în sud cu atacuri la sol, urmate de lansarea unor atacuri susținute asupra posturilor de comandă, a depozitelor de muniție și a rezervelor de combustibil aflate mult în spatele liniilor frontului. Statele Unite susțin că Ucraina a obținut un oarecare succes în atacarea liniilor de aprovizionare rusești, cu intenția de a tăia și izola trupele desfășurate în prezent la vest de râul Nipru.

Potrivit oficialilor ucraineni, scopul acestei contraofensive este de a lua cel puțin tot teritoriul la nord sau vest de râul Nipru, nu doar orașul Herson, dar,și Nova Harkova. Aici se află o importantă centrală hidroelectrică, precum și un canal care aprovizionează Crimeea cu o mare parte din apa de care are nevoie.

În același timp, Ucraina a intensificat atacurile în estul țării pentru a împiedica Rusia să-și mute forțele spre sud pentru a încerca să respingă contraofensiva ucraineană de acolo, potrivit oficialilor americani. De asemenea, aceștia sunt de părere că recapturarea întregii regiuni Herson până la finalul anului este un obiectiv ambițios 

UPDATE 19:00 Putin ameninţă că va îngheța ”coada” Europei: Rusia nu va mai vinde petrol, gaze, cărbune ţărilor care plafonează preţul

Rusia nu va mai livra petrol, gaze naturale şi cărbune ţărilor care plafonează preţul hidrocarburilor ruseşti, a ameninţat Vladimir Putin la Forumul Economic al Estului dedicat Asiei, la Vladivostok. Comisia Europeană a propus miercuri plafonarea tarifelor de achiziţie a gazelor rusești iar miniștrii de Finanțe din ţările G7 au convenit săptămâna trecută să impună un plafon de preț pentru țițeiul și produsele petroliere rusești. Detalii aici.

UPDATE 17:50 Kievul ia în calcul închiderea centralei nucleare de la Zaporojie

Ucraina ia în considerare închiderea centralei nucleare Zaporojie din cauza deteriorării situaţiei de securitate, a declarat Oleh Korikov, inspector-şef pentru securitate nucleară şi radiaţie al Ucrainei, relatează CNN. "Dacă apar condiţii care necesită închiderea centralei, centrala şi unitatea electrică nr. 6 vor fi oprite", a spus acesta.

"Deteriorarea continuă a situaţiei, lipsa prelungită a alimentării cu energie electrică de la o sursă externă de energie electrică ne vor obliga să instalăm generatoare diesel de rezervă şi este extrem de dificil să realizăm alimentarea cu motorină în timpul războiului", a adăugat Oleg Korikov.

Inspectoraul-șef a spus că menţinerea în funcţiune a generatoarelor diesel nu ar fi sustenabilă. El a mai precizat că sunt necesare patru rezervoare mari de motorină pe zi.

Oficialul ucrainean a subliniat că această situaţie poate duce la o penurie de motorină, care "poate da naştere unui accident, dăunând zonei active a reactoarelor şi eliberând produse radioactive în mediul înconjurător. Nu numai că va afecta teritoriul Ucrainei, ci va produce şi efecte transfrontaliere".

În prezent, centrala "generează electricitate şi o furnizează pentru propriile nevoi" printr-un proces excepţional numit «islanding» (n.r. condiţia prin care un generator distribuit continuă să alimenteze o instalaţie chiar dacă energia electrică externă a reţelei nu mai este prezentă), - deşi este deconectată de la o reţea electrică – îşi foloseşte propria energie pentru a alimenta sistemele de răcire, a mai spus Korikov.

Update 17:20 Ce arme i-ar putea vinde Kim Jong-un lui Vladimir Putin? Analiză Reuters

Războiul din Ucraina a arătat limitele armatei lui Vladimir Putin, atât în termeni de personal cât și în ceea ce privește echipamentele și armamentul. După mai mult de șase luni de lupte, stocurile rusești au început să fie din ce în ce mai mici. În acest context, Casa Albă susține că Moscova a apelat la unul dintre puținele state care își permit să ignore sancțiunile și presiunile occidentalilor: Coreea de Nord. Detalii aici.

Update 16:50 Ucraina recunoaște că a atacat baza Saki în august

Ucraina își asumă responsabilitatea pentru o serie de atacuri din Crimeea, inclusiv asupra bazei aeriene de la Saki. 

Valeri Zalujnîi, Comandant șef al Forțelor Armate ale Ucrainei,  a revendicat o serie de atacuri asupra bazelor aeriene rusești din Crimeea. Într-un articol publicat de Ukrinform, o agenție de știri de stat, comandantul suprem al armatei ucrainene a declarat că atacurile au folosit rachete și că 10 de avioane de război au fost distruse. Atacurile pentru care și-a asumat responsabilitatea au inclus atacul devastator din august asupra unității militare Saki, relatează Reuters.

Update 16:15 Putin: China va plăti gazul rusesc în ruble și yuani în loc de dolari. Și Turcia va plăti în ruble

Gazprom a declarat marți că a semnat un acord cu China pentru plăta livrărilor de gaze în yuani și ruble în loc de dolari. Informaţia a fost confirmată miercuri de Vladimir Putin care a declarat la Vladivostok că Beijingul va plăti Gazprom pentru gazele sale în monede naţionale, pe baza unei parităţi de 50+50 între rubla rusă şi yuanul chinezesc. Potrivit Bloomberg, Gazprom vrea să treacă la plata în ruble și pentru vânzările către Turcia în proporție de 25%. Detalii aici.

UPDATE 15:20 UE pregătește un nou pachet de ajutor pentru Ucraina

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus, miercuri, ca Uniunea Europeană să ofere un ajutor financiar de cinci miliarde de euro menit să ajute Ucraina să facă faţă consecinţelor războiului, relatează AFP. Acest nou ajutor reprezintă a doua tranşă dintr-un pachet de maximum nouă miliarde de euro acordaţi în 2022, propus pe 18 mai.

"Astăzi (n.r. miercuri), Comisia propune o asistenţă macrofinanciară suplimentară de 5 miliarde de euro pentru Ucraina", a anunţat von der Lyen pe Twitter. Noul ajutor, sub formă de împrumuturi, va trebui în continuare aprobat de cele 27 de ţări membre ale UE, care au planificat să-l discute vineri, la o reuniune a miniştrilor de Finanţe la Praga.

Cele douăzeci şi şapte de state membre au aprobat pe 12 iulie un prim ajutor de un miliard de euro, în cadrul acestei asistenţe macrofinanciare. Suma a fost plătită la începutul lunii august. Din suma totală maximă de nouă miliarde promisă, UE ar trebui, prin urmare, să ofere în continuare "până la trei miliarde de euro" Ucrainei în acest an.

Această sumă "va fi eliberată cât mai curând posibil", a anunţat Comisia într-un comunicat de presă emis miercuri. Statele membre au păreri diferite cu privire la modul de finanţare a pachetului de ajutor, ceea ce întârzie procesul.

Asistenţa macrofinanciară (AMF) este un ajutor pe care UE îl oferă ţărilor vecine care se confruntă cu probleme serioase ale balanţei de plăţi, pe lângă asistenţa din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI). Kievul are nevoie de cinci miliarde de dolari pe lună pentru a menţine economia ţării în funcţiune, a declarat ministrul ucrainean de Finanţe, Serghei Marcenko, în mai.

Cele nouă miliarde de euro acordate de UE fac parte dintr-un efort internaţional mai amplu, condus în special de Statele Unite şi celelalte ţări din G7 şi care însumează 39 de miliarde, a explicat jurnaliştilor un diplomat european. Această sumă s-ar putea dovedi insuficientă, deoarece fusese calculată pe premjisa că operaţiunea militară lansată de Rusia în Ucraina se va încheia în august, a subliniat oficialul european.

UPDATE 13:30 - Ţările baltice au ajuns la un acord pentru interzicerea intrării cetăţenilor ruşi pe teritoriile lor

Lituania, Letonia şi Estonia, membre ale Uniunii Europene, au ajuns la un acord să interzică intrarea pe teritoriilor lor a cetăţenilor ruşi care călătoresc din Rusia şi Belarus, au anunţat miercuri miniştrii lor de externe, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Interdicţia de intrare este aşteptată să intre în vigoare la mijlocul lunii septembrie. Vor exista însă şi excepţii, din motive umanitare şi familiale, pentru şoferi de TIR şi diplomaţi, a indicat ministrul de externe leton Edgars Rinkevics.

'În ultimele săptămâni şi luni, trecerile de frontieră de către cetăţeni ruşi posesori de vize Schengen au crescut dramatic. Aceasta devine o problemă de securitate publică şi este, totodată, o problemă de natură morală şi politică', a declarat Rinkevics într-o conferinţă de presă în Lituania.

Cursele aeriene directe între Rusia şi statele UE au fost anulate după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, lăsându-le cetăţenilor ruşi puţine opţiuni de a călători în spaţiul Uniunii.

UPDATE 13:00 - Rusia nu va mai livra petrol gaze naturale şi cărbune ţărilor care-i plafonează preţul hidrocarburilor, ameninţă Putin

Rusia nu va mai livra nici petrol şi nici gaze naturale ţărilor care plafonează preţul hidrocarburilor vândute de către Moscova, ameninţă miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, la Forumul Economic al Estului dedicat Asiei, la Vladivostok, în Extremul Orient rus, în timp ce Occidentul lucrează la această măsură, pe care liderul rus o denunţă drept o decizie ”absolută stupidă”, relatează AFP, potrivit news.ro.

O plafonare a preţurilor ”ar fi o decizie absolut stupidă”, a tunat Putin la Forumul de la Vladivostok.

”Nu vom mai livra absolut nimic, dacă este împotriva intereselor noastre economice. Nici gaze naturale, nici petrol, nici cărbune (...). Nimic”, a subliniat liderul de la Kremlin.

UPDATE 11:30 - Armata ucraineană a profiat de contraofensiva din Herson pentru a recuceri noi localităţi în Harkov ISW

Forțele ucrainene au efectuat marţi un contraatac în regiunea Harkov, lângă localitatea Balakliya. Ucrainenii au împins forțele ruse înapoi pe malul stâng (partea de nord) a râurilor Severski Doneț și Serednya Balakliika pe 6 septembrie, relatează experţii americani de la Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War). 

În plus forțele ucrainene au capturat pe 6 septembrie localitatea Verbivka (la mai puțin de 3 km nord-vest de Balakliya). 

Mai multe surse ruse au recunoscut avansurile ucrainene în Verbivka și au raportat că forțele ruse au distrus poduri în regiune pentru a opri înaintarea.

Contraatacul ucrainean de pe 6 septembrie din Harkov este cel mai probabil unul "de oportunitate", ucrainenii au încercat să profite de relocarea forțelor rusești din  Harkov pentru a întări pozițiile ruse în Herson unde ucrainenii au lansat o contraofensivă săptămâna trecută.

UPDATE 11:30 - Vladimir Putin: Occidentul este pe cale de a eşua, viitorul este în Asia

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri Occidentul că a subminat economia mondială, cu ceea ce el a prezentat drept o tentativă zadarnică şi agresivă a Vestului de a-şi impune hegemonia, şi a susţinut că puterile în ascensiune din Asia reprezintă viitorul, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

SUA şi aliaţii lor au impus Rusiei cele mai severe sancţiuni din istoria modernă pentru ceea ce Putin prezintă drept o "operaţiune militară specială" în Ucraina, răspuns care - potrivit Kremlinului - echivalează cu o declaraţie de război.

Adresându-se Forumului Economic Estic de la Vladivostok, în Extremul Orient, Putin a declarat că sancţiunile împotriva Rusiei au înlocuit pandemia de COVID-19 ca principală ameninţare pentru economia mondială.

"Vorbesc despre febra sancţiunilor occidentale, cu tentativa sa impertinentă şi agresivă de a impune modele de comportament altor ţări, de a le priva de suveranitatea lor şi de a le subordona voinţei lor", a declarat Putin.

Potrivit preşedintelui rus, Occidentul încearcă să-şi impună lumii voinţa, dar că puterea sa este în declin, fiindcă originea creşterii mondiale se află acum în Asia.

"Schimbări ireversibile şi chiar tectonice au avut loc în relaţiile internaţionale", a declarat Putin. "Rolul ţărilor şi regiunilor dinamice şi promiţătoare, în principal regiunea Asia-Pacific, a crescut considerabil", a adăugat el.

Rusia nu poate fi izolată, a susţinut totodată preşedintele rus, subliniind că Moscova va sfida încercările Occidentului de a scoate ţara de pe scena globală.

Putin a declarat că Rusia vede mai multe oportunităţi de intrare pe pieţele din Orientul Mijlociu şi Iran, în urma impunerii de către Occident a unor sancţiuni severe ca răspuns la campania militară a Rusiei în Ucraina.

Referitor la impactul acestor sancţiuni asupra ţării sale, Vladimir Putin a spus că economia rusă se confruntă cu ceea ce el a numit drept agresiune financiară şi tehnologică din partea Occidentului, deşi a recunoscut că unele sectoare industriale şi regiuni întâmpină dificultăţi.

Putin a insistat că sancţiunile occidentale care îi vizează ţara reprezintă un pericol pentru întreaga lume şi şi-au demonstrat lipsa de viziune, în timp ce lume se îndreaptă spre Asia.

Occidentul a subminat economia mondială prin încercările sale 'agresive' de a-şi impune dominaţia asupra lumii, fără a reuşi să oprească ascensiunea regiunii Asia-Pacific, consideră preşedintele rus.

Pe tema crizei alimentelor, Putin a spus că Moscova a făcut tot posibilul ca Ucraina să poată să-şi exporte cerealele, însă aceasta nu a rezolvat problema alimentară. El a spus că problemele de pe piaţa mondială a alimentelor ar putea să se intensifice şi că o catastrofă umanitară se profilează.

Putin a spus că va discuta cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, despre limitarea destinaţiilor navelor care exportă cereale ucrainene, întrucât 'cele mai sărace ţări' nu au acces la ele.

"Excluzând Turcia ca mediator, practic toate cerealele care pleacă din Ucraina nu merg în cele mai sărace ţări, ci în Europa. Doar două din 87 de nave merg în ţările în curs de dezvoltare. 60.000 de tone din 2 milioane" de tone, a declarat Putin în cadrul sesiunii Forumului Economic Estic de la Vladivostok, oraş-port pe coasta rusă a Pacificului, potrivit EFE.

"Merită să ne gândim cum să limităm destinaţiile exporturilor de cereale şi altor produse alimentare de-a lungul acestui traseu. Negreşit, voi vorbi despre asta cu preşedintele Turciei, Erdogan", a spus el.

Printre invitaţii la forum se află cel mai înalt legislator chinez Li Zhanshu, actualmente nr.3 în Partidul Comunist chinez.

Putin a declarat că China va plăti Gazprom pentru gazele sale în devize naţionale, pe baza unei parităţi de 50+50 între rubla rusă şi yuanul chinezesc.

UPDATE 10:40 - ONU cere un acord între Moscova şi Kiev pentru demilitarizarea unei zone de la centrala Zaporojie

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut marţi seară Moscovei şi Kievului să cadă de acord asupra stabilirii unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare Zaporojie, în sudul Ucrainei, transmite miercuri dpa, potrivit Agerpres.

''Situaţia actuală este imposibil de susţinut şi cel mai bun mod de a ne asigura că facilităţile nucleare şi populaţia Ucrainei sunt protejate şi sigure este ca acest conflict armat să se încheie acum", a declarat Guterres la Consiliul de Securitate al ONU din New York.

Centrala Zaporojie şi zona adiacentă nu trebuie să fie ţinta sau platforma de lansare a unor operaţiuni militare, a adăugat el.

"Până la încheierea conflictului şi la restabilirea unor condiţii stabile există nevoia urgentă pentru măsuri interimare care să prevină un accident nuclear rezultat din distrugeri provocate cu mijloace militare", a apreciat secretarul general al ONU.

Potrivit Reuters, Guterres a prezentat "paşi specifici" pentru ambele părţi meniţi să ducă la demilitarizarea centralei Zaporojie şi a zonei adiacente.

Prima măsură este ca forţele ruse şi ucrainene să se angajeze să se abţină de la activităţi militare în interiorul şi în apropierea centralei nucleare, cea mai mare din Europa.

"Ca al doilea pas, trebuie obţinut un acord privind perimetrul demilitarizat. (...) Mai exact, aceasta ar include un angajament al forţelor ruse de a-şi retrage tot personalul şi echipamentul militar din acel perimetru şi un angajament al forţelor ucrainene de a nu ocupa acel perimetru", a explicat Guterres.

Înaintea reuniunii Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, le-a declarat reporterilor că, "dacă demilitarizăm (zona), atunci ucrainenii vor intra acolo imediat şi vor distruge totul". Militarii ruşi apără centrala, a susţinut Nebenzia. 

UPDATE 10:20 - Rusia cere explicaţii suplimentare AIEA, după publicarea raportului de la Centrala Nucleară Zaporojie

Rusia a cerut "explicaţii suplimentare" Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) asupra unor părţi din raportul său cu privire la situaţia de la centrala nucleară Zaporojie (sudul Ucrainei), a declarat miercuri ministrul de externe Serghei Lavrov, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

AIEA a cerut marţi încetarea bombardamentelor în apropierea centralei şi stabilirea imediată a unei zone de securitate în jurul uzinei, într-un raport publicat după misiunea de la centrala Zaporojie de săptămâna trecută.

Centrala este controlată de forţele ruse din luna martie, dar este în continuare operată de personal ucrainean şi conectată la reţeaua electrică ucraineană. Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamente în apropierea centralei, suscitând temeri cu privire la o catastrofă nucleară de tipul celei de la Cernobîl.

Lavrov a declarat agenţiei de presă Interfax că Moscova are nevoie de mai multe informaţii despre concluziile AIEA şi a trimis o solicitare de a se furniza date suplimentare.

"Sunt necesare explicaţii suplimentare, căci raportul are un anumit număr de puncte. Nu le voi enumera acum, dar i-am cerut clarificări directorului general al AIEA", a afirmat Lavrov, citat de Interfax.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a acuzat Occidentul că a exercitat presiuni asupra misiunii AIEA care a efectuat inspecţia la centrală.

Agenţia de presă de stat RIA Novosti a citat-o pe Maria Zaharova afirmând că Rusia a furnizat AIEA date complete despre sursa bombardamentelor şi s-a întrebat de ce organizaţia nu a numit Ucraina ca sursă a atacurilor asupra centralei nucleare în raportul său.

Mai mult, purtătoarea de cuvânt a MAE rus a declarat că Ucraina îşi coordonează atacurile asupra centralei cu ajutorul SUA şi al altor state occidentale.

Ucraina neagă că a atacat centrala şi a acuzat Moscova că depozitează arme grele în incinta centralei nucleare, o afirmaţie respinsă de Rusia.

Agenţia nucleară rusă (Rosatom) va oferi un sprijin larg membrilor misiunii AIEA care rămân la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de armata rusă, a declarat directorul general al companiei ruse de stat, Aleksei Lihaciov, citat de EFE.

"Suntem pregătiţi şi avem obligaţia de a oferi un sprijin larg AIEA, specialiştilor care lucrează la centrala Zaporojie pentru a garanta siguranţa centralei nucleare", a declarat el într-un interviu oferit televiziunii publice ruse în cadrul Forumului Economic Estic.

Rosatom, a subliniat Lihaciov, a fost şi este în contact permanent cu AIEA, cu care interacţionează pentru a "rezolva probleme practice".

"Am făcut, facem şi vom continua să facem tot ce este posibil pentru a asigura securitatea centralei nucleare Zaporojie", a subliniat el. 

UPDATE 10:10 - Presa chineză: Liderul Xi Jinping şi Vladimir Putin se vor întâlni săptămâna viitoare

Liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin se vor întâlni în marja unui summit în Uzbekistan săptămâna viitoare, a declarat miercuri reporterilor trimisul Rusiei la Beijing, Andrey Denisov, potrivit agenției ruse de știri de stat Tass, citată de CNN, potrivit Mediafax.

Întâlnirea dintre Xi și Putin este așteptată la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS).

Aceasta ar fi prima întâlnire față în față între cei doi lideri, care au stabilit o relație strânsă, după invazia rusă în Ucraina la începutul acestui an. De asemenea, aceasta ar fi prima călătorie în străinătate pentru Xi de la începutul pandemiei de coronavirus.

Summitul OCS va avea loc între 15 și 16 septembrie la Samarkand.

UPDATE 09:40 - SUA: Oprirea de către Rusia a Nord Stream nu are legătură cu sancţiunile impuse de Occident

Rusia ”a ales să închidă” gazoductul Nord Stream care alimentează Europa şi este ”evident falsă” legarea acestei opriri de sancţiunile care i-au fost impuse de către Occident, aşa cum face Moscova, denunţă Casa ALbă, relatează AFP, potrivit news.ro.

”Statele Unite şi Europa colaborează pentru a se asigura că că oferta va fi suficientă” a anunţat un purtător de cuvânt al Consiliului american de Securitate Naţională (NSC).

”Rezervele de gaze naturale ale Europei vor fi pline iarna aceasta”, a dat el asigurări.

UPDATE 09:00 - Biden respinge cererea Kievului de a declara Rusia ”stat terorist”

Administraţia americană consideră că ar fi contraproductiv, în situaţia actuală, să califice Rusia drept ”stat terorist”, respingând astfel îndemnuri în acest sens ale Kievului şi ale unor congresmeni americani, relatează AFP, potrivit news.ro.

Întrebat despre acest lucru, preşedintele american Joe Biden a răspuns luni printr-un ”nu” laconic şi a pus astfel capăt mai multor luni de tergiversări americane, cel puţin în mod public, în acest subiect.

UPDATE 07:30 - Liz Truss a vorbit telefonic cu Zelenski şi l-a asigurat de "sprijinul total" al Marii Britanii

Noul prim-ministru britanic, Liz Truss, a promis marţi "sprijin total" Ucrainei, în timpul unei convorbiri cu preşedintele Volodimir Zelenski, la scurt timp după preluarea funcţiei, informează AFP, potrivit news.ro.

"În prima ei convorbire cu un omolog de când a devenit prim-ministru, ea l-a asigurat pe liderul ucrainean că are sprijinul său deplin şi că Ucraina poate conta pe sprijinul Marii Britanii pe termen lung", a declarat o purtătoare de cuvânt. 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că s-a "coordonat" cu noul premier britanic Liz Truss pentru a "creşte presiunea" asupra Rusiei, în a şaptea lună a invaziei Ucrainei de către Moscova.

"Scopul este de a pune capăt atacului şi de a aduce făptuitorii în faţa justiţiei", a scris Zelenski pe Twitter, primul lider străin care a vorbit cu Truss după ce aceasta a fost confirmată în noua funcţie. 

Liderul ucrainean a spus că "mulţumeşte poporului britanic pentru ajutorul semnificativ acordat Ucrainei în apărare şi economie", adăugând că "este important ca Marea Britanie să fie gata să o consolideze în continuare".

UPDATE 07:10 - Reacţia Rusiei, după publicarea raportului AIEA

Ambasadorul Rusiei la ONU şi-a exprimat regretul, marţi, în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Securitate, că raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) nu indică responsabilitatea Ucrainei, pe care Moscova o acuză că a bombardat centrala nucleară de la Zaporojie, notează AFP, potrivit news.ro.

"Regretăm că în raportul dumneavoastră (...) sursa acestor bombardamente nu este direct numită”, a declarat Vassili Nebenzia, considerând că acest raport prezentat de la distanţă de şeful AIEA în faţa Consiliului a fost o "confirmare că "singura” ameninţare” la adresa instalaţiei a venit după "bombardarea şi sabotajul forţelor armate ucrainene”.

Anterior, şeful AIEA Rafael Grossi, vorbind prin videoconferinţă, a denunţat faptul că integritatea fizică a centralei „continuă să fie încălcată”, calificând drept „inacceptabil” faptul că instalaţia a fost vizată şi cerând înfiinţarea unei „zone sigure”. „Ne jucăm cu focul”, a spus el.

Însă, după misiunea efectuată la uzină în urmă cu câteva zile, raportul agenţiei publicat marţi are grijă să nu învinuiască una sau alta dintre ţări pentru „pagubele semnificative” observate asupra clădirilor centralei. Deloc surprinzător, occidentalii consideră că este responsabilitatea Rusiei, care ocupă centrala

"În ciuda faptului că Rusia evită să-şi asume responsabilitatea pentru acţiunile sale, Rusia nu are dreptul de a expune lumea la riscuri inutile şi la catastrofe nucleare”, a declarat ambasadorul SUA pentru afaceri politice speciale, Jeffrey DeLaurentis.

UPDATE 07:00 - Washingtonul acuză Rusia că achiziţionează arme de la Coreea de Nord

Rusia achiziţionează o cantitate mare de arme şi muniţie din Coreea de Nord pentru a fi folosite în Ucraina, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder, potrivit news.ro.

"Acest lucru dovedeşte situaţia în care se află Rusia în ceea ce priveşte logistica şi aprovizionarea", a adăugat el. "Credem că lucrurile merg prost pentru Rusia pe acest front", scrie AFP. 

Un oficial american a declarat anterior, sub rezerva anonimatului, că Ministerul rus al Apărării este în proces de a procura din Coreea de Nord rachete şi obuze de artilerie în valoare de milioane de dolari "pentru a le folosi pe câmpul de luptă din Ucraina".

Aceste achiziţii, cu o posibilă încălcare a rezoluţiilor ONU, "demonstrează că armata rusă continuă să sufere de un deficit grav, legat parţial de sancţiunile" impuse de Occident Moscovei după invadarea Ucrainei din 24 februarie, a adăugat responsabilul. 

Rusia este sub presiune după mai bine de şase luni de război în Ucraina, care beneficiază de un ajutor militar important american şi european.

Prin urmare, Statele Unite spun că se aşteaptă ca Rusia să continue să achiziţioneze echipamente militare din Coreea de Nord în viitor, potrivit oficialului.

UPDATE 07:00 - Preşedintele Ucrainei: Europa nu este un loc de promenadă pentru criminalii ruşi şi pentru cei care îi susţin

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este recunoscător Ursulei von der Leyen şi liderilor europeni pentru restricţiile privind vizele pentru cetăţenii ruşi, subliniind faptul că "teritoriul european nu poate fi folosit pentru turism sau cumpărărturi de cei care în Rusia susţin scindarea şi batjocorirea Europei", informează news.ro.

"Uniunea Europeană a făcut un pas semnificativ în problema vizelor privind cetăţenii Rusiei", a spus Zelenski în alocuţiunea sa. "Comisia Europeană a aprobat o propunere de suspendare a regimului simplificat de vize în vigoare în prezent între UE şi Rusia", a continuat el.

"Desigur, aceasta nu este încă o interdicţie completă a vizelor. Dar acest lucru demonstrează deja cetăţenilor statului terorist că poartă o anumită responsabilitate morală pentru agresiunea statului lor împotriva Ucrainei şi a întregii Europe".

"Există o astfel de situaţie acum, când este inadmisibil să taci. Şi este inadmisibil să nu te opui terorii. Este absolut inacceptabil ca teritoriul european să poată fi folosit pentru turism sau cumpărături de către cei care acasă, în Rusia, nu numai că susţin scindarea şi batjocorirea Europei, ci şi muncesc pentru aceasta. Şi nu poate fi trecut cu uşurinţă cu vederea faptul că propagandiştii ruşi pot rămâne în continuare în ţările europene, mint zilnic în reportaje şi emisiuni din capitalele europene. Mint despre Europa! Umilesc Europa! Şi în acelaşi timp se află în Europa. O absurditate care trebuie oprită imediat", a mai spus Zelenski. 

UPDATE 07:00 - Zelenski salută raportul AIEA şi menţionează prezenţa echipamentului rus în centrala de la Zaporojie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat marţi raportul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) menţionând prezenţa echipamentului militar rus în centrala nucleară de la Zaporojie, potrivit AFP, citat de news.ro.

"Raportul menţionează prezenţa echipamentului militar rus în centrala nucleară, presiunea exercitată acolo asupra angajaţilor noştri şi face aluzie clară la ocupaţia militară rusă. Ăsta este un lucru bun", a declarat preşedintele ucrainean în mesajul său zilnic. 

Volodimir Zelenski s-a arătat mai sceptic cu privire la propunerea raportului de a crea o zonă de siguranţă la uzină.

"Dacă ceea ce propune acest raport este de a demilitariza centrala nucleară (...), atunci noi putem susţine o astfel de zonă de protecţie demilitarizată", a declarat el. 

În raportul publicat marţi, AIEA preconizează crearea unei zone demilitarizate în exteriorul celei mai mari centrale nucleare din Europa, capturată de trupele ruse în timpul invaziei lor în Ucraina.

Ruşii şi ucrainenii s-au acuzat reciproc că au folosit atacuri de artilerie, care au avut loc şi marţi în ciuda recomandărilor organismului de supraveghere. Săptămâna trecută, o echipă de 14 membri ai AIEA a mers la situl centralei. Rafael Grossi, şeful agenţiei Naţiunilor Unite, a declarat că situl a fost avariat în timpul luptelor. 

Cel puţin doi membri ai echipei trebuie să rămână la faţa locului permanent cu scopul de a garanta securitatea instalaţiilor. 

Trupele ruse au preluat controlul sitului la începutul lunii martie şi au avut loc atacuri repetate în vecinătatea acestuia.  

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰