Stelian Ion: Am plecat de la Ministerul Justiţiei cu sentimentul unei zbateri similară cu lupta împotriva OUG 13

Fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion şi-a prezentat bilanţul celor opt luni de mandat şi spune că în această perioadă s-a confruntat cu o luptă similară cu cea împotriva OUG 13, din era PSD.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Stelian Ion spune că prima parte a mandatului a fost sub auspicii foarte bune, însă apoi a urmat un blocaj instituţional.

"Au fost 8 luni foarte intense. Am plecat de la MJ cu sentimentul unei zbateri teribile pentru promovarea reformelor în Justiţiei, o zbatere similară cu lupta din 2017-2018, împotriva celor care voiau să afecteze activitatea din Justiţie cu tot felul de propuneri nocive.

În toată această perioadă a mandatului, am avut câteva repere foarte clare: să promovăm acele propuneri legislative care să facă sistemul judiciar mai eficient, care să accentueze independenţa sistemului judiciar şi care să fie mai apropiat de oameni.

Am ţinut cont de mai multe borne: programul de guvernare, foarte bun la capitolul justiţie, care a ţinut cont de recomandările MCV. Privind spre viitor, un viitor care presupune un nou guvern fără Florin Cîţu, negocierea politică trebuie să fie axată şi pe capitolul justiţie. Trebuie stabilit un calendar foarte clar al acestor reforme. 

Prima parte a mandatului a fost sub auspicii foarte bune. Din păcate ce a urmat a fost un blocaj instituţional. Am văzut critici din partea preşedintelui României, care a criticat procedura care era scrisă negru pe alb", a declarat Stelian Ion.

De ce a fost demis Stelian Ion

Stelian Ion a fost revocat din funcţia de ministru al Justiţiei de premierul Florin Cîţu, care a precizat că a informat coaliţia în legătură cu această decizie, pe care şi-o asumă. Revocarea a fost determinată de disputa privind avizul pentru Programul Anghel Saligny, destinat comunităţilor locale, în valoare de 50 de miliarde de lei.

Locul său a fost luat cu mandat de interimat de Lucian Bode, care a doua zi de la numire a avizat programul "Anghel Saligny", după discuţiile cu specialiştii din minister şi înlocuirea unuia dintre aceştia, precum a suspendat şi numirea şefilor de parchete.

USR PLUS a ameninţat cu moţiunea de cenzură împotriva Guvernului dacă PNDL-3 este trecut prin ordonanţă de urgenţă, iar ulterior au şi depus actul împreună cu cei de la AUR: "Pentru ca România să trăiască, este nevoie ca Florin Cîţu să plece''

Birourile Permanente reunite ale celor două Camere au fost convocate până acum de trei ori, vineri seara, sâmbătă şi luni, însă de fiecare dată moţiunea de cenzură nu a putut fi dezbătută din lipsă de cvorum.

La şedinţa de luni, reprezentanţii PNL au introdus pe ordinea de zi şi o cerere pentru înfiinţarea unei comisii care să analizeze validitatea semnăturilor de pe moţiunea de cenzură, moment la care reprezentanţii PSD au părăsit şedinţa. Cererea pentru analizarea semnăturilor a fost respinsă la vot, cu 9 voturi pentru, 7 împotrivă şi 2 abţineri, dintre care una chiar a preşedintelul PNL Ludovic Orban, care a explicat că nu poate accepta "o propunere care nu are bază regulamentară şi constituţională, care amână demersul cu două săptămâni şi care trimite la analiză către o comisie care nu are competenţe în acest sens", pentru care nu a votat împotrivă doar pentru că fusese iniţiată de un coleg de-ai săi.

O nouă şedinţă a Birourilor Permanente reunite ale celor două Camere a fost convocată pentru marţi, însă nici la aceasta nu a fost cvorum şi a fost suspendată. La finalul acesteia, Ludovic Orban a informat Guvernul despre depunerea unei moţiuni de cenzură, care în termen de cinci zile va fi dezbătută în Parlament.