Război Rusia - Ucraina, ziua 80 LIVE TEXT. Rusia ameninţă că poate distruge Marea Britanie în 3 minute, iar Finlanda în 10 secunde cu rachetele Satan

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - prezent, aici

UPDATE 22.52: Povestea inventatorului dronelor Bayraktar care au terifiat armata rusă

I se spune Elon Musk al Turciei, este ginerele preşedintelui Erdogan şi a devenit cunoscut în întreaga lume datorită dronei care a schimbat faţa războiului din Ucraina. Selciuk Bayraktar a inventat dronele care i-au îngrozit pe ruşi. În cinstea lui şi a creaţiei extrem de precise, militarii ucraineni au compus un cântec. Nu e o jucărie, ci arma precisă care a îngrozit armata rusă. Drona de tip Bayraktar TB2 a atras atenţia întregii lumi o dată cu războiul din Ucraina. Cu o precizie uimitoare, poate trimite bombe ghidate cu laser care distrug totul pe o rază de câţiva metri pătraţi. "Cred că este un simbol al rezistenţei. Le dau speranţă, cred. Oamenii din Ucraina îşi apără pământurile natale de o ocupaţie ilegală. Asta fac oamenii şi liderii curajoşi din Ucraina", a declarat Selcuk Bayraktar. Puţini ştiu însă că cel care a inventat ucigaşul din aer este Selcuk Bairaktar, fiul unuia dintre cei mai mari producători de arme din Turcia şi ginerele preşedintelui Erdogan.

UPDATE 21.07: Rusia ameninţă Finlanda şi Marea Britanie cu rachetele Satan 2

Un politician din Rusia, susţinător al lui Vladimir Putin, s-a lăudat că Finlanda şi Marea Britanie pot fi lovite de rachetele Satan 2 (Sarmat 2) în doar câteva secunde. Potrivit DailyMail, Aleksii Zhuravliov, vicepreședintele comisiei de apărare a Dumei de Stat, a declarat că Marea Britanie poate fi distrusă în 3 minute, iar Finlanda în doar 10 secunde.

UPDATE 20.45: Cum poate bloca Turcia aderarea Finlandei la NATO

Prietenia dintre Putin şi Erdogan poate schimba faţa războiului din Ucraina şi situaţia geopolitică globală. Turcia se rupe de poziţia comună a NATO şi ar putea să blocheze propunerea de aderare la Alianţă a Finlandei şi Suediei. Motivul, politica migraţionistă a ţărilor nordice ar duce la o concentrare de grupări teroriste în zonă. Parlamentarii finlandezi vor vota mâine înaintarea unei cereri de aderare către NATO într-o sesiune specială, iar Suedia ar putea lua o măsură similară în zilele următoare. Doar că nu toată lumea e încântată de asta.

UPDATE 18.25: Noul președinte al Ungariei condamnă „agresiunea” lui Putin și plănuiește o călătorie la Varșovia

Președintele Ungariei, Katalin Novak, a condamnat sâmbătă, în cadrul ceremoniei de învestire, invazia Rusiei în Ucraina și a declarat că prima sa călătorie o va face în Polonia, într-un gest de refacere a relațiilor cu Varșovia, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Refuzul Ungariei de a trimite transporturi de arme în Ucraina vecină și opoziția sa față de un embargou planificat de Uniunea Europeană asupra importurilor de petrol rusesc au cântărit asupra relațiilor dintre Budapesta și Varșovia, ale căror două guverne naționaliste au fost aliate de mult timp în UE.

„Marți, 17 mai, mă voi deplasa la Varșovia pentru a mă întâlni cu președintele poporului polonez. Domnule președinte, dragă Andrzej (Duda), vă mulțumesc pentru oportunitatea de a discuta așa cum se cuvine între prieteni!", a spus Novak în discursul său. „Condamnăm agresiunea lui Putin, invazia armată a unui stat suveran. Spunem veșnic nu oricărui efort care vizează restaurarea Uniunii Sovietice”, a adăugat ea.

UPDATE 17.10: Serghei Lavrov: Occidentul a declarat un „război hibrid total” împotriva Rusiei

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Occidentul a declarat un „război hibrid total” împotriva Rusiei și acum este greu de spus cât av dura conflictul, scrie Sky News, citat de Mediafax. Lavrov a spus, la Moscova, că după ce Oocidentul a declarat „război hibrid total” Rusiei este greu de prevăzut cât va dura conflictul cu Occidentul. El continuă spunând că eforturile de a izola Rusia sunt „condamnate”. Lavrov spune că „politicienii occidentali ar trebui să înțeleagă că eforturile lor de a izola țara noastră sunt în zadar”

UPDATE 16.01: Armata ucraineană a lansat o contraofensivă în Izium

Forţele armate ucrainene au lansat o contraofensivă în Izium fapt ce i-a obligat pe ruşi să se retragă din zonă anunţă Oleg Sinegubov, şeful administraţiei regionale militare din Harkov. "Ne apropiem de victoria noastră. Toți vinovații, trădătorii, criminalii vor fi pedepsiți conform legii", a fost mesajul transmis de acesta pe contul său de Telegram.

UPDATE 15.40: Pentru Putin, sfârşitul neutralităţii militare a Finlandei ar fi o "greşeală" - Kremlin

Sfârşitul neutralităţii militare a Finlandei ar fi o "greşeală", a estimat sâmbătă preşedintele rus Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică cu omologul său finlandez Sauli Niinistö, potrivit unui comunicat al Kremlinului, scrie AFP, citat de news.ro. "Vladimir Putin a subliniat că sfârşitul politicii tradiţionale de neutralitate militară ar fi o greşeală, întrucât nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei", indică comunicatul. Anunţul candidaturii Helsinki pentru aderarea la NATO, pe care Moscova nu-l agrează, este aşteptat duminică. "O astfel de schimbare a direcţiei politice a ţării poate avea un impact negativ asupra relaţiilor ruso-finlandeze, care s-au dezvoltat de ani de zile în spiritul bunei vecinătăţi şi al cooperării între parteneri, fiind reciproc avantajoase”, asigură declaraţia Kremlinului.

UPDATE 14.10: Forțele rusești se retrag din zona orașului Harkov

Primarul orașului Harkov, Ihor Terejov, a declarat pentru BBC că rușii s-au retras din zona orașului Harkov în direcția frontierei rusești. Acesta spune că trupele rusești nu au reușit să intre decât o singură dată într-o mică parte a orașului din nord-estul țării. ''Rușii bombardau constant Harkovul, deoarece erau foarte aproape de oraș. Și datorită eforturilor depuse de apărarea teritorială a Harkovului și de forțele armate ucrainene, rușii s-au retras departe de zona orașului, în direcția frontierei rusești'', a declarat primarul.

El a povestit, pentru BBC, că acum în zonă este liniște și oamenii se întorc treptat în oraș. ''Nu a existat niciun bombardament în oraș în ultimele cinci zile. A existat o singură tentativă din partea rușilor de a lovi orașul cu o rachetă în apropierea aeroportului din Harkov, dar racheta a fost eliminată de apărarea antiaeriană ucraineană'', potrivit primarului.

UPDATE 13.40: Ambasada României la Kiev şi-a reluat activitatea

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a anunţat, sâmbătă, că ambasada României la Kiev şi-a reluat activitatea. ''Mă bucur să anunţ că începând de astăzi Ambasada României la Kiev şi-a reluat activitatea. România este pe deplin alături de partenerul său Ucraina în lupta sa curajoasă pentru libertate!'', a scris Bogdan Aurescu, sâmbătă pe Twitter.

UPDATE 12.40: Moscova avertizează că va reacţiona dacă NATO aduce forţe nucleare mai aproape de frontierele Rusiei

Moscova va lua măsuri de precauţie corespunzătoare dacă NATO desfăşoară forţe şi infrastructuri nucleare mai aproape de frontierele Rusiei, a declarat sâmbătă viceministrul rus de externe Aleksandr Gruşko. Agenţiile de presă ruse, preluate de Reuters, citează avertismentul lui Gruşko: "Va fi necesar să reacţionăm (...) luând măsuri de precauţie adecvate care să asigure viabilitatea descurajării".

Oficialul a susţinut că Rusia nu are intenţii ostile faţă de Finlanda şi Suedia şi nu consideră că există motive "reale" pentru aderarea acestor ţări la NATO. El a reluat şi declaraţia anterioară a Kremlinului, conform căreia reacţia Rusiei la o eventuală extindere a NATO va depinde de apropierea forţelor militare aliate şi de infrastructurile desfăşurat.

UPDATE 11.50: Ministerul britanic al Apărării: Planurile politice ale Rusiei în Ucraina au eșuat

Faptul că nu a reușit să impună o conducere pro-rusă decât într-un singur oraș ucrainean, Herson, arată eșecul Rusiei de a face progrese în ceea ce privește obiectivele sale politice în Ucraina, potrivit ministerului britanic al Apărării.

În ultima sa informare, citată de BBC, ministerul britanic al Apărării afirmă că administrația militaro-civilă impusă de Rusia în Herson a anunțat că va cere ca regiunea să fie inclusă în Rusia prin organizarea unui referendum. Conform ministerului, dacă un astfel de referendum va avea loc, Rusia ''aproape sigur va manipula rezultatele pentru a arăta o majoritate clară în favoarea părăsirii Ucrainei''.

Cu toate acestea, faptul că Rusia a reușit să impună o conducere locală pro-rusă doar într-un singur oraș ucrainean, adaugă raportul, evidențiază eșecul planului său inițial de a plasa ''majoritatea regiunilor din Ucraina sub o autoritate pro-rusă pe termen lung''.

UPDATE 11.20: Rusia suspendă furnizarea electricităţii către Finlanda pentru ''neplată''

Rusia va suspenda începând de sâmbătă furnizarea de electricitate către Finlanda, a anunţat vineri compania intermediară finlandeză RAO Nordic Oy, deţinută de compania rusească InterRAO, în timp ce operatorul reţelei de electricitate a Finlandei a dat asigurări că se poate lipsi de energia rusească, transmite AFP.

Anunţul survine în contextul creşterii tensiunilor între Helsinki şi Moscova, după ce Finlanda şi-a anunţat intenţia de a adera la NATO ''fără întârziere''. Presa finlandeză a evocat şi o posibilă oprire a furnizării gazelor naturale din Rusia, dezminţită însă de Moscova.

UPDATE 10.40: Ministrul rus de Externe şi experţii în Apărare discută despre ''operaţiunea'' din Ucraina

Consiliul pentru politici externe şi de apărare şi ministrul de Externe Serghei Lavrov vor discuta sâmbătă despre ''provocările şi trendurile de politică externă'' ale Rusiei. ''Ca de obicei, întâlnirea va reuni membri ai mediului universitar şi experţi, diplomaţi, ofiţeri militari, afacerişti şi jurnalişti'', transmite consililul, citat de către agenţia de ştiri rusă TASS.

Schimbările geopolitice din ultimele două luni şi ''operaţiunea specială'' a Rusiei în Ucraina sunt pe lista de discuţii, precum şi noua situaţie în care se regăseşte Kremlinul după sancţiunile impuse de către Occident.

UPDATE 10.00: Cadavrele soldaților ruși sunt încărcate în trenuri frigorifice pentru a fi trimise în Rusia

Cadavrele soldaților ruși, morți în luptele din regiunea Kievului și Cernihiv, au fost recuperate de autoritățile ucrainene și încărcate în trenuri frigorifice, scrie Reuters. Volodimr Lyamzin, șeful cooperării civil-militare a Ucrainei, a declarat că țara sa acționează în conformitate cu dreptul internațional și este gata să returneze cadavrele Rusiei.

Lyamzin a spus că există mai multe trenuri frigorifice staționate în diferite regiuni din Ucraina, unde erau păstrate cadavrele soldaților ruși. Câteva sute de cadavre erau depozitate deja într-o unitate de la periferia Kievului.

UPDATE 09.20: Osetia de Sud: Referendum pentru aderarea la Federaţia Rusă

Osetia de Sud, o republică autoproclamată în urma unei secesiuni în Georgia în 2008, urmează să organizeze un referendum pentru a confirma secesiunea sa finală de Georgia şi ataşamentul său faţă de Rusia, a informat, vineri seară, agenţia de presă rusă Tass, citată de lalibre.be.

Curtea Supremă de la Tskhinvali, capitala regiunii separatiste, a dat undă verde unui decret emis de preşedintele interimar Anatoli Bibilov şi a oferit data referendumului, 17 iulie. "Am făcut pasul fatidic, mergem acasă, mergem în Rusia'', a spus Bibilov.

Doar câteva ţări recunosc Osetia de Sud ca naţiune. Cei 50.000 de oameni s-au desprins de Georgia la începutul anilor 1990 într-un război civil sângeros. În 2008, Rusia a recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei după un scurt război cu Georgia. Aceste două regiuni sunt puternic dependente de Rusia din punct de vedere politic, financiar, economic şi militar. Abhazia a subliniat însă că nu are intenţia de a adera la Federaţia Rusă.

UPDATE 08.50: Vicepreşedinta Dumei de Stat ruse a vizitat regiunea ucraineană Herson

Anna Kuzneţova, vicepreşedintă a Dumei de Stat - camera inferioară a parlamentului Rusiei - a vizitat regiunea ucraineană Herson, aflată sub ocupaţie rusă, informează sâmbătă agenţia de presă RIA, preluată de Reuters, fără a preciza când a avut loc evenimentul, conform Agerpres. 

Deputata a discutat despre necesităţile de asistenţă socială şi medicală ale populaţiei locale, aprovizionarea cu alimente şi produse pentru copii, arată sursa citată. "Suntem gata să acordăm orice fel de asistenţă", a spus Kuzneţova, mamă a şapte copii, căsătorită cu un preot ortodox.

Reuters reaminteşte că au mai existat câteva ştiri confirmate despre vizite ale unor înalţi oficiali ruşi în zone ocupate din Ucraina, de la începutul invaziei ruse, în 24 februarie. Rusia a anunţat în aprilie că deţine controlul asupra întregii regiuni Herson, care ar putea fi anexată. Kremlinul afirmă că populaţia va fi cea care decide dacă doreşte aderarea la Rusia.

UPDATE 07.50: Washingtonul vrea să clarifice poziţia Turciei privind aderarea Suediei şi a Finlandei la NATO

Washingtonul ''lucrează pentru a clarifica poziţia Turciei'' după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat opoziţia faţă de aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, potrivit Reuters. Ideea ca cele două state să devină membre ale alianţei transatlantice a primit ''un sprijin larg din partea ţărilor membre NATO'', a spus Psaki.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a afirmat, de asemenea, că Statele Unite acţionează pentru a ''înţelege mai bine'' poziţia Ankarei. "Turcia este un aliat apreciat al NATO; asta nu s-a schimbat. Ei au fost implicaţi şi au ajutat în încercarea de a deschide dialogul între Rusia şi Ucraina şi au oferit asistenţă Ucrainei. Deci, nimic nu se schimbă în ceea ce priveşte statutul lor în NATO", a declarat el.

Erdogan le-a spus vineri jurnaliştilor că Turcia nu are "o opinie favorabilă'' despre aderarea cele două ţări la NATO şi a afirmat că adăpostesc ''organizaţii teroriste''. Turcia a acuzat de mult timp ţările nordice, în special Suedia, care are o comunitate puternică de imigranţi turci, că găzduiesc grupări extremiste kurde, precum şi susţinători ai lui Fethullah Gulen, predicatorul din SUA  acuzat în urma loviturii de stat eşuate din 2016.

UPDATE 07.35: Șeful serviciilor secrete militare din Ucraina: Războiul se va încheia până la sfârșitul anului

Șeful serviciilor de informații militare ucrainene Kyrylo Budanov a declarat că este în desfășurare o lovitură de stat în Rusia pentru înlăturarea lui Vladimir Putin care este bolnav. El prezice că războiul se va termina până la finalul anului, iar Ucraina va recupera Crimeea și Donbasul. Șeful serviciilor de informații militare ucrainene, generalul-maior Kyrylo Budanov, a declarat, într-un interviu pentru Sky News, că războiul cu Rusia va atinge un punct de cotitură la jumătatea lunii august și se va încheia până la sfârșitul anului. Aceasta este cea mai precisă și optimistă predicție făcută până acum de un oficial ucrainean de rang înalt. Budanov a prezis corect și când va avea loc invazia rusă, atunci când alți membri din guvernul său erau sceptici.

Budanov a mai spus că o lovitură de stat pentru înlăturarea lui Vladimir Putin este deja în desfășurare în Rusia, iar liderul rus este grav bolnav de cancer. Budanov conduce agenția de informații militare a țării sale, la doar 36 de ani, și vorbește extrem de precis, arată puține emoții și în timpul interviului a zâmbit doar o singură dată, în timp ce spunea în engleză: ''Sunt optimist''. ''Punctul de ruptură va fi în a doua parte a lunii august. Majoritatea acțiunilor active de luptă se vor fi încheiat până la sfârșitul acestui an. Ca urmare, vom reînnoi puterea ucraineană în toate teritoriile noastre pe care le-am pierdut, inclusiv Donbass și Crimeea'', a spus el.

UPDATE 07.00: Zelenski afirmă că Ucraina a recâştigat peste 1.000 de localităţi de la forţele ruse

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a recâştigat vineri controlul asupra a şase localităţi ocupate de forţele ruse şi asupra a 1.015 de la începutul conflictului, în februarie. El a susţinut că Rusia a pierdut 27.000 de soldaţi, mulţi dintre ei tineri recruţi, precum şi peste 3.000 de tancuri, vehicule blindate şi vehicule militare convenţionale, precum şi drone şi elicoptere. Zelenski a afirmat că nimeni nu poate estima cât va dura războiul.

El a susţinut că peste 27.000 de soldaţi ruşi au murit, majoritatea tineri recruţi, şi că peste 3.000 de vehicule militare au fost distruse. Subliniind că nimeni nu poate estima cât va dura războiul, Zelenki a precizat că ucrainenii acţionează pentru a-l scurta, dar că acest lucru nu depinde doar de poporul ucrainean care a făcut maximum posibil, ci şi de statele partenere.

"Fiecare zi de război este o creştere a ameninţărilor la nivel global, este o nouă oportunitate pentru Rusia de a provoca instabilitate şi în alte zone ale lumii, nu doar în Europa", a declarat Volodimir Zelenski. "Bărbaţii şi femeile din Ucraina îşi dau viaţa pentru ca toată lumea să poată trăi în libertate. Subliniez: toată lumea, mai ales în acele ţări care îşi găsesc timp să polemizeze în loc să investească cît de mult posibil în ajutoare. Este necesară o mai mare presiune asupra Rusiei. Continuăm să reconstituim teritoriile libere ale Ucrainei. Până astăzi, 1.015 localităţi au fost eliberate, adică încă şase în ultimele 24 de ore'', a afirmat preşedintele Ucrainean.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰