Blocuri noi din Turcia s-au prăbuşit instant la cutremur. Anunţurile de vânzare a apartamentelor spuneau că au "manoperă şi materiale de cea mai bună calitate"

Cel mai mare cutremur care loveşte Turcia în ultimii aproape o sută de ani este unul neobişnuit. Două mari placi tectonice s-au izbit cu forţă orizontal, generând fenomenul de epi-linie. O mişcare care a dus la prăbuşirea a mii de clădiri, deşi unele erau proiectate să reziste şi la seisme cu magnitudinea 8. Turcia s-a deplasat pe hartă 3 metri, spun măsurătorile seismologilor italieni.

• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Cutremurele în serie au pus la pământ peste 6.000 de clădiri. "Aşa arată dezastrul în foarte multe zone din Adana, Gaziantep, dar şi provinciile alăturate lovite de aceste cutremure care par să nu se mai termine, oameni căutaţi sub dărămături. Şansele dupa 72 de ore sunt extrem de mici", arată Laurenţiu Rădulescu, reporter Observator.

Cutremurele din Turcia au lovit cu forţa a 32 de bombe atomice

Specialiştii compară puterea seismelor cu cea cumulată a 32 de bombe atomice. Blocuri întregi s-au prăbuşit în mai multe localităţi, pe o rază de câteva sute de kilometri. Pe harta dezastrului sunt trei dintre cele mai mari 10 oraşe din Turcia - Adana, Gaziantep şi Diyarbakır, fiecare cu peste un milion de locuitori. Unele clădiri au căzut ca piesele de domino, altele s-au năruit ca în urma unor implozii. Este cazul unui bloc finalizat chiar anul trecut în provincia Malatya.

În anunţul de vânzare a apartamentelor din bloc se precizază că "manopera şi materiale folosite sunt de cea mai bună calitate, iar clădirea respectă ultimele reglementări în materie de cutremur". 

Mii de clădiri s-au prăbuşit. Cum a fost posibil?

"Mi s-a părut, văzând cum se prăbușesc unele dintre ele, că ceva nu este în regulă. Ce nu mi s-a părut normal e că s-au prăbuşit practic ca într-o implozie, ceea ce mă face să cred că au fost probleme la structură. În mod normal, o clădire când se prăbușește, sunt zone care rămân totuși în picioare", a explicat Mircea Radulian, director ştiinţific INFP.

Proiectarea şi construcţia necorespunzătoare sunt cauzele principale. "După Düzce, 1999, când a fost cutremurul, atunci au zis că s-au mai implementat anumite reguli. Dar acum, cât s-au respectat şi cât nu s-au respectat, nu se ştie. Nu ştim cât de bine s-au făcut controalele asupra lor sau materia primă pe care au folosit-o", spune Habip Sahin, antreprenor turc.

"Pagubele sunt extrem, extrem de greu de evaluat în acest moment în Turcia şi asta pentru că în jurul fiecărei clădiri distruse sunt zeci de blocuri în care oamenii nu mai pot reveni. Cutremurul a afectat cât se poate de serios structura de rezistenţă a acestora", adaugă Laurenţiu Rădulescu, reporter Observator.

Pagube uriaşe după cutremur

Alte peste 11.000 de clădiri sunt parţial distruse. Seismele au afectat şi multe situri incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Celebrul oraș antic Alep şi alte localităţi istorice din Turcia şi Siria au suferit pierderi inestimabile. Pagubele au fost amplificate de sutele de replici, unele cu o magnitudine peste 6. Valul de seisme a fost provocat de alunecarea pe orizonală a celor două plăci tectonice majore care se întâlnesc sub Turcia.

"Întotdeauna vorbim despre epicentru, dar în acest caz ar trebui să vorbim despre epi-linie. Pe această distanţă de 250 de kilometri, pământul a alunecat în ceea ce numim o mişcare de alunecare pe orizontală, unde plăcile (tectonice, n.r.) se ating, apoi alunecă în lateral. Este o mişcare înainte şi înapoi. De ce contează asta? Clădirile nu vor să se deplaseze înainte şi înapoi şi apoi vine al doilea val şi mişcarea este una pe verticală", susţine Chad Myers, meteorolog.   

"În momentul în care e un cutremur mai mare, el pe de-o parte eliberează brusc o energie acumulată în zona respectivă, pe falia respectivă. Această eliberare de energie perturbă cumva zona. În sensul că în momentul în care astăzi se eliberează printr-o rupere care poate să aibă zeci, sute de kilometri lungime", spune Mircea Radulian, director ştiinţific INFP.

Turcia s-ar fi depalsat cu 3 metri

Un alt factor, cutremurele au avut loc foarte aproape de suprafaţă. Nu este o întâmplare că vibraţiile au fost înregistrate de seismografe aflate la 5.500 de kilometri distanţă, în Groenlanda. Turcia s-ar fi depalsat cu 3 metri în urma mişcării telurice. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 23 de milioane de oameni vor simţi urmările cutremurelor de luni.