Refuzat de NATO, Donald Trump i-a atacat azi pe aliați, spunând că SUA "nu mai au nevoie" de ajutorul lor în războiul cu Iranul şi a spus că ia în considerare posibilitatea ca ţara sa să iasă din Alianţă. După declaraţiile lui Trump, preţul petrolului Brent a depăşit 103 dolari pe baril. O altă lovitură a venit de la şeful contraterorismului american care şi-a dat demisia, spunând că "Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru SUA" şi că "am început acest război din cauza presiunilor venite din partea Israelului". Tot astăzi, Israelul a anunțat că i-a ucis pe unul dintre cei mai importanți oameni din conducerea Iranului, Ali Larijani, precum și pe generalul Gholamreza Soleimani, comandantul miliției Basij. Între timp, statele din Golf cer acum ca războiul să continue până la neutralizarea Iranului, astfel încât acesta să nu mai poată amenința petrolul din regiune, de care depind economiile lor.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a confirmat moartea lui Gholamreza Soleimani, comandantul miliției Basij. Comunicatul precizează că această "asasinare lașă" demonstrează "importanța și rolul Basij" în "lupta" lor împotriva Statelor Unite și Israelului.
Preţurile petrolului au crescut, marţi, cu 2%. Cel al petrolului Brent a depăşit pragul de 103 dolari pe baril, în contextul îndoielilor tot mai mari că SUA vor reuşi să formeze o coaliţie eficientă pentru protejarea petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz.
Creşterea vine după ce preşedintele Donald Trump a declarat că aliaţii din NATO nu sunt dispuşi să participe la eforturile militare ale SUA în conflictul cu Iranul. Deşi Washingtonul a făcut apel la sprijin pentru securizarea transporturilor maritime, implicarea internaţională rămâne limitată.
"I-am citit declarația. [...] Am crezut întotdeauna că este un tip de treabă, dar am considerat mereu că este slab pe securitate, foarte slab pe securitate", a spus Trump.
"Nu îl cunoșteam prea bine... Dar când i-am citit declarația, mi-am dat seama că este un lucru bun că a plecat, pentru că a spus că Iranul nu reprezenta o amenințare. Iranul era o amenințare, fiecare țară și-a dat seama cât de mare era amenințarea reprezentată de Iran" a punctat preşedintele american.
Estonia, ţară membră a UE şi NATO, ar fi pregătită să discute o posibilă contribuţie la o misiune a SUA dacă Washingtonul formulează o cerere oficială, a spus ministrul Margus Tsahkna la postul de radio public eston. Nu este însă clar cu ce ar putea contribui Estonia la o asemenea misiune. Letonia, vecina Estoniei, a exclus orice participare.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat anterior cu "consecinţe foarte grave pentru viitorul NATO" dacă ţările Alianţei refuză să trimită nave militare în zona Strâmtorii Ormuz, cerere faţă de care statele membre ce s-au exprimat în această chestiune au manifestat deja rezerve, inclusiv unele dintre cele mai puternice aliate ale SUA, precum Regatul Unit, Germania, Franţa sau Polonia, care au respins apelul.
Donald Trump a dat asigurări marţi într-un mesaj postat pe Truth Social că ţara sa nu mai are nevoie de ajutorul statelor membre NATO, după ce solicitarea sa de asistenţă pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz a fost respinsă de majoritatea aliaţilor SUA
"Statele Unite au fost informate de majoritatea 'aliaţilor' noştri din NATO că nu ar dori să fie implicaţi în operaţiunea noastră militară contra regimului terorist iranian", a scris Trump pe reţeaua sa Truth Social.
"Nu mai avem nevoie şi nu mai dorim ajutorul ţărilor NATO. NU AM AVUT NICIODATĂ NEVOIE", a adăugat liderul american, care a menţionat şi că Japonia, Australia şi Coreea de Sud au respins cererea Washingtonului.
"Statele Unite au fost informate de majoritatea "aliaților" noștri din NATO că nu doresc să se implice în operațiunea noastră militară împotriva regimului terorist din Iran, în Orientul Mijlociu, în ciuda faptului că aproape toate țările sunt de acord cu ceea ce facem și că Iranului nu trebuie, în niciun fel, să i se permită să dețină arme nucleare.
Nu sunt surprins de această atitudine, deoarece am considerat întotdeauna că NATO, în care cheltuim sute de miliarde de dolari anual pentru a proteja aceste țări, este o relație într-un singur sens - noi îi protejăm, dar ei nu fac nimic pentru noi, mai ales într-un moment de nevoie.
Din fericire, am distrus armata Iranului - marina lor nu mai există, forțele aeriene nu mai există, apărarea antiaeriană și radarele nu mai există și, poate cel mai important, liderii lor, la aproape toate nivelurile, nu mai există, şi nu mai pot să ne amenințe pe noi, pe aliații noștri din Orientul Mijlociu sau lumea.
Datorită succesului militar pe care l-am avut, nu mai "avem nevoie" și nici nu ne dorim ajutorul țărilor NATO - DE FAPT, NU AM AVUT NICIODATĂ NEVOIE! La fel și în cazul Japoniei, Australiei sau Coreei de Sud.
De fapt, vorbind ca președinte al Statelor Unite ale Americii, de departe cea mai puternică țară din lume, NU AVEM NEVOIE DE AJUTORUL NIMĂNUI!"
Șeful Centrului Național pentru Combaterea Terorismului a demisionat marți, devenind primul și cel mai înalt oficial din administrația președintelui american Donald Trump care își dă demisia din cauza războiului din Iran, afirmând că Teheranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru Statele Unite. "Nu pot, cu bună conștiință, să susțin războiul în curs din Iran. Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru națiunea noastră și este clar că am început acest război din cauza presiunilor venite din partea Israelului și a lobby-ului său influent", a scris Joseph Kent într-o scrisoare adresată lui Trump, publicată pe X.
After much reflection, I have decided to resign from my position as Director of the National Counterterrorism Center, effective today.
— Joe Kent (@joekent16jan19) March 17, 2026
I cannot in good conscience support the ongoing war in Iran. Iran posed no imminent threat to our nation, and it is clear that we started this… pic.twitter.com/prtu86DpEr
"Domnule președinte Trump,
După multă reflecție, am decis să demisionez din funcția de Director al Centrului Național Antiterorism, începând de astăzi.
Nu pot, în deplină conștiință, să susțin războiul din Iran. Iranul nu a reprezentat o amenințare iminentă pentru națiunea noastră și este clar că am început acest război din cauza presiunilor exercitate de Israel și de lobby-ul său puternic în SUA.
Susțin valorile și politicile externe pe care le-ați promovat în campaniile din 2016, 2020 și 2024, pe care le-ați aplicat în primul dumneavoastră mandat. Până în iunie 2025, ați înțeles că războaiele din Orientul Mijlociu au fost o capcană care a costat America prețioasele vieţi ale patrioților noștri și a epuizat bogăția și prosperitatea națiunii noastre.
În primul dumneavoastră mandat, ați înțeles mai bine decât orice președinte modern cum să aplicați decisiv puterea militară fără a ne implica în războaie fără sfârșit. Ați demonstrat acest lucru prin eliminarea lui Qasam Solamani și prin înfrângerea ISIS.
La începutul acestui mandat, oficiali israelieni de rang înalt și membri influenți ai mass-mediei americane au lansat o campanie de dezinformare care a subminat complet platforma dumneavoastră 'America First' și a alimentat sentimente pro-război pentru a încuraja un conflict cu Iranul. Acest 'ecou' mediatic a fost folosit pentru a vă induce în eroare, făcându-vă să credeți că Iranul reprezenta o amenințare iminentă pentru Statele Unite și că, dacă loviți acum, exista o cale clară către o victorie rapidă. Aceasta a fost o minciună și este aceeași tactică folosită de israelieni pentru a ne atrage în dezastruosul război din Irak, care a costat națiunea noastră viețile a mii dintre cei mai buni oameni ai noștri. Nu putem repeta această greșeală.
Ca veteran care a fost desfășurat în misiuni de luptă de 11 ori și ca soț Gold Star (n.r. cineva care și-a pierdut un membru al familiei în război) care și-a pierdut iubita soție, Shannon, într-un război fabricat de Israel, nu pot susține trimiterea următoarei generații să lupte și să moară într-un război care nu aduce niciun beneficiu poporului american și nu justifică costul în vieți americane.
Mă rog să reflectați asupra a ceea ce facem în Iran și pentru cine o facem. Momentul pentru acțiune decisivă este acum. Puteți schimba direcția și trasa un nou drum pentru națiunea noastră sau puteți permite să alunecăm și mai adânc spre declin și haos. Dumneavoastră dețineți controlul.
A fost o onoare să servesc în administrația dumneavoastră și să servesc marea noastră națiune"
Conturile oficiale de pe reţelele sociale X şi Telegram ale lui Ali Larijani, şeful securităţii de la Teheran, au publicat marţi un bilet manuscris care aduce un omagiu soldaţilor iranieni decedaţi, în contextul în care, în urmă cu puţin timp, Israelul a anunţat moartea înaltului responsabil iranian, scrie AFP.
Iranul nu a confirmat moartea liderului Consiliului suprem de securitate naţională, ucis luni seară potrivit ministrului israelian al apărării, Israel Katz.
"Moartea ca martiri ai curajoşilor din Marina armatei Republicii Islamice la bordul navei Dena face parte din sacrificiile acestei naţiuni mândre în această perioadă de luptă împotriva opresorilor internaţionali", se poate citi pe acest bilet scris cu cerneală neagră, care face referire la fregata iraniană scufundată de SUA pe 4 martie în largul Sri Lanka, acţiune soldată cu 84 de morţi.
"Amintirea lor va rămâne pentru totdeauna gravată în inima naţiunii iraniene şi aceşti martiri vor consolida pentru ani de zile structura armatei Republicii Islamice", se adaugă în acest bilet, cu care a fost publicată o fotografie pe reţelele sociale.
به مناسبت مراسم تشییع سلحشوران نیروی دریایی ارتش جمهوری اسلامی ایران: یاد آنان همواره در قلب ملت ایران خواهد بود و این شهادتها بنیان ارتش جمهوری اسلامی را برای سالها در ساختار نیروهای مسلح استوار مینماید. ازخداوند متعال علو درجات برای این شهدای عزیز خواستارم. pic.twitter.com/dvTdhyDYbY
— Ali Larijani | علی لاریجانی (@alilarijani_ir) March 17, 2026
Ali Larijani, unul dintre cei mai influenți oameni din Iran, a fost ucis într-un atac israelian ordonat de premierul israelian Benjamin Netanyahu. Larijania fost fiul unui important teolog al jurisprudenței șiite și a ocupat de-a lungul carierei mai multe funcții-cheie în cadrul Republicii Islamice Iran. Cel mai recent, el deținea funcția de secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională.
În calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională, Larijani coordona politica de apărare, serviciile de informații și direcțiile majore de politică externă ale Iranului.
O înregistrare audio obținută şi publicată de The Telegraph dezvăluie că noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a scăpat la limită de moarte. Mojtaba a supraviețuit atacului de pe 28 februarie în care a fost ucis tatăl său, fostul lider Ali Khamenei, deoarece cu doar câteva secunde înainte ieșise la o plimbare în grădina complexului.
Potrivit înregistrării el se afla alături de tatăl său în celebrul complex guvernamental bombardat de Israel, moment în care a ieșit "să facă ceva". "A fost voia lui Dumnezeu ca Mojtaba să iasă în curte să facă ceva și apoi să se întoarcă", a declarat Mazaher Hosseini, șeful de protocol in cercul lui Khamenei.
Autorităţile iraniene au anunţat marţi confiscarea a sute de sisteme de internet prin satelit Starlink de provenienţă americană, în timp ce continuă atacurile aeriene ale SUA şi Israelului împotriva Iranului, care a impus restricţii în ţară pentru accesul la internetul global, relatează agenţia EFE.
"Sute de sisteme Starlink trimise de inamicul sionist în diferite părţi ale ţării au fost descoperite şi confiscate în timpul unei operaţiuni la nivel naţional", a transmis Ministerul iranian al Informaţiilor prin agenţia de ştiri Mehr. Aceeaşi sursă a descris operaţiunea drept una "combinată" şi "de mare anvergură" şi a insistat că va continua căutările "până când vor fi identificate toate terminalele de internet prin satelit care ajută într-un fel sau altul inamicul".
Ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali, a negat o informaţie apărută în presă conform căreia noul lider suprem al ţării, ayatollahul Mojtaba Khamenei, primeşte îngrijiri medicale la Moscova, a informat marţi agenţia de presă Tass, relatează Reuters. (DETALII AICI)
Gideon Sa'ar, ministrul israelian de Externe, a comentat ironic uciderea lui Ali Larijani, unul dintre liderii influenţi din Iran. "Recompensa pentru uciderea lui Ali Larijani era de 10 milioane de dolari. Noi am făcut-o pe gratis. Apropo, încă nu l-am văzut pe Mojtaba... începe să fie jenant pentru acest regim. Regimul poate fi răsturnat doar de poporul iranian, însă fără ajutor extern, poporul iranian nu se poate elibera", a declarat Gideon Sa'ar.
Israeli Foreign Minister Gideon Sa'ar:
— Clash Report (@clashreport) March 17, 2026
Ali Larijani had a $10 million prize on his head—we did it for free. pic.twitter.com/fzSprFZQYX
Țările din Asia de Sud impun măsuri de urgență, cum ar fi raționalizarea energiei, închiderea universităților, reducerea săptămânilor de lucru și chiar schimbarea modului în care funcționează crematoriile pentru a face față consecințelor războiului din Iran. (DETALII AICI)
Ayatollahul Mojtaba Khamenei, care ar fi participat la prima sa reuniune de politică externă, a respins propunerile de reducere a tensiunilor sau de încetare a focului transmise Teheranului prin intermediul a două țări mediatoare, a declarat marți un oficial iranian de rang înalt, citat de Reuters. Khamenei este foarte "dur și serios" când vorbește despre răzbunarea împotriva SUA și Israelului, a precizat sursa nenumită, fără a clarifica dacă ayatollahul a participat personal la întâlnire.
Războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului a intrat în a treia săptămână, cu cel puțin 2.000 de morți și fără perspective că se va încheia în viitorul apropiat. Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte blocată, iar aliații SUA au respins apelul lui Donald Trump de a trimite nave militare pentru a securiza ruta. Oficialul citat de Reuters a spus că Mojtaba Khamenei consideră că nu este "momentul potrivit pentru pace" atâta vreme cât Statele Unite și Israelul nu vor fi aduse "în genunchi", nu vor accepta înfrângerea și nu vor plăti despăgubiri. Trei surse au declarat pentru Reuters, pe 14 martie, că administrația Trump a respins eforturile aliaților din Orientul Mijlociu de a începe negocieri diplomatice pentru încheierea războiului.
UE vrea o soluție diplomatică pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat marți că trebuie găsite soluții diplomatice pentru a menține deschisă Strâmtoarea Ormuz, după ce președintele SUA, Donald Trump, le-a cerut aliaților să trimită nave de război pentru a securiza tranzitul petrolierelor, relatează Reuters.
"Nimeni nu este pregătit să își pună oamenii în pericol în Strâmtoarea Ormuz. Trebuie să găsim soluții diplomatice pentru a menține această rută deschisă, astfel încât să nu ajungem la o criză alimentară sau la probleme legate de îngrășăminte" a spus Kaja Kallas.
Israelul a întreprins marţi lovituri asupra periferiei sudice a capitalei libaneze, Beirut, şi le-a transmis din nou ordine de evacuare locuitorilor unei mari părţi din sudul Libanului, în timp ce peste un milion de persoane sunt strămutate pe teritoriul ţării, transmite AFP. Dimineaţa devreme, atacurile israeliene au vizat două cartiere de la periferia sudică, bastion al Hezbollah, părăsită de o mare parte dintre locuitori, potrivit agenţiei oficiale libaneze ANI.
Compania aeriană Emirates operează zboruri către Dubai care sunt aproape goale în unele cazuri, deoarece călătorii evită Golful Persic, o dovadă a provocărilor cu care se confruntă cea mai mare companie aeriană internaţională din lume în a-şi restabili reţeaua pe fondul unui război prelungit. (DETALII AICI)
Israel Katz, ministrul Apărării din Israel, susţine că IDF l-a ucis pe Ali Larijani, un lider iranian de rang înalt considerat a fi liderul de facto al Iranului în ultima perioadă. Ali Larijani a fost consilierul fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei. De asemenea, Israelul susţine că l-a ucis şi pe generalul Gholamreza Soleimani, comandantul miliției Basij. Pentru moment nu există nicio confirmare din partea Iranului.
Se pare că Iranul permite anumitor nave să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, eliberând o cantitate de petrol și gaze care a contribuit la menținerea sub control a prețurilor globale la energie. (DETALII AICI)
Autoritățile de la Bagdad poartă discuții cu Iran pentru a permite trecerea unor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul perturbării exporturilor de țiței în urma începerii războiului din Orientul Mijlociu. Hayan Abdel Ghani, ministrul irakian al Petrolului, a anunțat că poartă discuții cu autoritățile de la Teheran pentru tranzitul în siguranță al petrolierelor irakiene, pe fondul atacurilor recente asupra tranzitului de petrol, potrivit agenției irakiene de stat, citată de Reuters.
În paralel, Bagdadul lucrează la reactivarea conductei Kirkuk-Ceyhan, o rută strategică ce ar permite exportul direct de petrol către Turcia, fără a mai tranzita Kurdistanul. Oficialul a anunțat că o secțiune de 100 de kilometri a conductei va fi inspectată în decurs de o săptămână pentru a facilita reluarea exporturilor din Kirkuk.
Deși statele arabe din Golf nu i-au cerut lui Donald Trump să intre în război cu Iranul şi s-au opus acestui conflict, acum multe dintre ele vor ca Washingtonul să nu se oprească la jumătate și să slăbească serios sau să neutralizeze Iranul, astfel încât să nu mai poată amenința petrolul din regiune, de care depind economiile lor, dezvăluie Reuters, citând trei surse din Golf. În același timp, Trump face presiuni asupra statelor din Golf pentru a se alătura războiului declanșat de atacurile americano-israeliene din 28 februarie, subliniază Reuters, citând cinci diplomați occidentali și arabi.
Trump ar dori să arate că are sprijin regional pentru operaţiunea militară, pentru a-i consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern. "Există un sentiment larg răspândit în Golf că Iranul a depășit toate liniile roșii în relația cu statele din regiune.La început ne-am opus războiului, dar după ce au început să ne lovească, au devenit un inamic", a declarat analistul Abdulaziz Sager, de la Gulf Research Center din Arabia Saudită.
Donald Trump a fost avertizat înainte de atacurile de pe 28 februarie asupra Iranului că Teheranul ar putea riposta împotriva aliaților americani din Golf, dezvăluie Reuters, citând surse apropiate serviciilor secrete. Raportul contrazice declarațiile liderului american, care a spus de două ori luni că atacurile iraniene asupra Qatarului, Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Bahrainului și Kuweitului au fost "o surpriză". "Nu ar fi trebuit să lovească toate aceste țări din Orientul Mijlociu. Nimeni nu se aștepta la asta. Am fost șocați", a declarat luni liderul de la Casa Albă.
Concret, potrivit Reuters, serviciile de informații americane l-au avertizat pe Trump înainte de atac că Iranul ar putea riposta. Printre scenariile luate în calcul se numărau atacuri asupra aliaților SUA din Golf (Qatar, Arabia Saudită, Emiratelor Arabe Unite), lovirea bazelor militare americane din regiune și blocarea Strâmtorii Ormuz (rută vitală pentru petrol). Riscul era cunoscut, chiar dacă nu era sigur 100%, au evaluat serviciile de informații înaintea conflictului.
Armata israeliană a atacat luni seară, într-un bombardament țintit, locația în care se afla Ali Larijani, secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională din Iran, și o figură importantă a regimului. Ali Larijani a fost ținta unui atac în noaptea aceasta la Teheran, a anunțat, în această dimineață, canalul israelian N12. "Rezultatele atacului asupra Larijani sunt încă în curs de verificare. El este cea mai înaltă figură din regimul iranian după Mojtaba. În ultimele zile, în Israel există informațiile că el a fost oarecum marginalizat și că există conflicte și neînțelegeri între el și conducerea din Iran", susțin jurnaliștii.
Ulterior Autoritatea Israeliană de Radiodifuziun și șeful Statului Major IDF au confirmat informația: "Am eliminat în apartamentul ascuns din Teheran persoane importante, printre ținte se află oficialul regimului Ali Larijani. Ali Larijani s-a numărat printre țintele atacate aseară în Iran de către Israel".
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a negat luni informaţiile conform cărora ar fi avut recent contacte cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, informează marţi dpa. "Ultimul meu contact cu dl.Witkoff datează dinainte ca angajatorul său să decidă să pună capăt diplomaţiei printr-un alt atac ilegal asupra Iranului", a spus Araghchi, referindu-se la preşedintele american Donald Trump. "Orice afirmaţie contrară pare menită exclusiv să inducă în eroare traderii de petrol şi pe cetăţeni", a scris Araghchi într-un mesaj postat pe platforma X.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni pentru presă că nu crede că Israelul ar folosi o armă nucleară pentru a-şi rezolva problemele, deşi statul israelian nu a recunoscut niciodată că deţine arme nucleare, relatează dpa.
Întrebat de un jurnalist despre un comentariu făcut într-un podcast de consilierul lui Trump, David Sacks, în care acesta a speculat că Israelul ar putea escalada războiul şi ar putea lua în considerare utilizarea unei arme nucleare, Trump a afirmat că "Israelul nu ar face asta. Israelul nu ar face niciodată asta".
Prețul petrolului a crescut din nou marți, fiind încă dependent de evoluțiile războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Prețul petrolului și-a revenit marți, accelerându-și redresarea și crescând cu peste 5%, după o scădere bruscă din ziua precedentă, determinată de îngrijorările persistente cu privire la aprovizionarea cu țiței din Orientul Mijlociu, unde instalațiile energetice strategice sunt atacate din nou, potrivit Le Figaro. În jurul orei 06:15 GMT, prețul țițeiului West Texas Intermediate (WTI), referința SUA, a crescut cu 5,16%, ajungând la 98,32 dolari pe baril. Țițeiul Brent, referința globală, a crescut și el, ajungând la 104,88 dolari pe baril. Luni scăzuse cu 2,84%.
Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat marţi arestarea a zece "spioni străini", în a 18-a zi a războiului în care Iranul se confruntă cu Israelul şi Statele Unite, relatează AFP. "Zece mercenari, trădători, au fost identificaţi şi arestaţi", a raportat serviciul de informaţii al Gardienilor Revoluţiei din provincia Khorasan Razavi (nord-vest), a relatat agenţia de ştiri ISNA, care nu a precizat naţionalităţile lor.
Conform Gardienilor Revoluţiei, patru dintre persoanele arestate adunau informaţii "despre situri sensibile şi infrastructura economică", în timp ce celelalte erau legate de un "grup terorist monarhist".
Secretarul general al Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO), Arsenio Dominguez, a declarat că escortele navale prin Strâmtoarea Ormuz nu vor "garanta în proporţie de 100%" siguranţa navelor care încearcă să treacă prin această strâmtoare, informează Financial Times. Potrivit lui Arsenio Dominguez, asistenţa militară "nu a fost o soluţie pe termen lung sau sustenabilă" pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz. "Reduce riscul, dar riscul este încă acolo. Navele comerciale şi navigatorii pot fi afectaţi", a spus oficialul panamez.
Agenţia britanică pentru operaţiuni comerciale maritime (UKMTO), care monitorizează securitatea navelor şi a marinarilor din întreaga lume, a alertat marţi asupra unui nou atac împotriva unui vas cisternă în apropierea Strâmtorii Ormuz, informează EFE.
Nava, sub un pavilion care nu a fost identificat, a fost lovită de "un proiectil necunoscut în timp ce ancora". Potrivit agenţiei britanice, nu au fost raportaţi răniţi în rândul echipajului, deşi au existat "daune structurale minore". UKMTO a cerut navelor care tranzitează prin zonă să fie extrem de prudente şi să informeze agenţia cu privire la orice activitate suspectă.
Țările asiatice introduc o serie de măsuri de restricționare a rezervelor de combustibil în încercarea de a economisi combustibil, în contextul în care se confruntă cu posibile penurii în urma războiului dintre SUA și Israel cu Iranul. (DETALII AICI)
Noul lider suprem al Iranului a reuşit să evite moartea la doar câteva secunde după ce rachetele americane/israeliene i-au bombardat casa, conform unei înregistrări audio. (DETALII AICI)
Cele mai importante evenimente ale zilei precedente pot fi urmărite AICI.
Emiratele Arabe Unite au închis temporar spațiul aerian după ce au interceptat rachete și drone lansate de Iran, în timp ce Israelul a intensificat atacurile asupra Teheranului și a pozițiilor Hezbollah din Liban, transmite AP. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au suspendat temporar traficul aerian după ce armata a raportat amenințări directe din partea unor rachete și drone iraniene. Explozii au fost auzite deasupra Dubaiului, în timp ce sistemele de apărare au interceptat proiectilele. Ulterior, autoritățile au anunțat că situația s-a stabilizat, iar zborurile au fost reluate, mai arată AP.
Un nou atac cu dronă a provocat și un incendiu într-un depozit de combustibil din emiratul Fujairah. Pănă acum nu au fost raportate victime. Armata israeliană a anunțat lansarea unui nou val de atacuri asupra capitalei iraniene Teheran. În același timp au fost atacate poziții ale grupării Hezbollah din Beirut. Loviturile vin în contextul în care Iranul a lansat mai multe salve de rachete către Israel. Au fost vizate Tel Avivul și alte zone strategice.
Oficialii militari au inclus opțiuni în planificarea obișnuită a războiului pentru ca președintele Donald Trump să pună capăt conflictului din Iran, în cazul în care decide să facă acest lucru, au declarat șase persoane familiarizate cu planurile pentru NBC News. Până acum, nu a făcut-o. (DETALII AICI)
Preţul petrolului Brent a înregistrat, marţi dimineaţă, o creştere de 2,8%, ajungând la 103,08 dolari (77,50 lire sterline) pe baril, în timp ce petrolul tranzacţionat pe pieţele americane a crescut cu aproape 3%, ajungând la 96,25 dolari, anunţă BBC. Traderii sunt încă în aşteptare pentru semne că transporturile de petrol prin strâmtoarea Hormuz, care a fost blocată, vor continua, precum şi pentru semne că tensiunile se vor calma.
Preţurile petrolului au scăzut uşor luni, după ce au apărut rapoarte conform cărora mai multe nave au navigat în siguranţă prin canal, care a fost ţinta Iranului ca represalii la atacurile SUA şi ale Israelului. Pieţele bursiere din Asia au deschis marţi în uşoară creştere, inclusiv indicii din Japonia şi Coreea de Sud, care depind de petrolul din Golf. Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 0,25%, în timp ce bursa Kospi din Coreea de Sud a înregistrat un salt de peste 2,5%.
Acţiunile din sectorul tehnologic, care reprezintă o parte importantă a indicelui Kospi, au înregistrat, de asemenea, o creştere după ce producătorul de cipuri Nvidia a anunţat o previziune de vânzări de un trilion de dolari pentru 2027 şi o serie de contracte importante cu companii majore.
Ambasada SUA din Irak a fost lovită de atacuri cu drone, în timp ce Emiratele Arabe Unite îşi redeschid spaţiul aerian în urma ameninţărilor cu rachete din partea Iranului, transmite BBC.
Ambasada SUA din Bagdad a fost ţinta unui val de atacuri cu drone şi rachete, potrivit informaţiilor transmise de Reuters şi Agence France-Presse (AFP).
Surse din cadrul serviciilor de securitate irakiene au declarat pentru AFP că acesta a fost "cel mai intens atac de la începutul seriei de atacuri". Ambasada a emis o nouă alertă de securitate pentru cetăţenii americani din Irak cu aproximativ şase ore înainte, în care a avertizat că „miliţiile teroriste aliniate Iranului au atacat în repetate rânduri Zona Internaţională” din centrul Bagdadului.
Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran ar putea avea consecinţe majore nu doar asupra preţurilor petrolului, ci şi asupra lanţurilor globale de aprovizionare, inclusiv asupra producţiei de medicamente, avertizează experţi în logistică şi industrie farmaceutică, transmite CNBC. Legătura dintre o rută maritimă din Orientul Mijlociu şi farmaciile din Statele Unite este mai directă decât pare. Aproape jumătate dintre medicamentele generice prescrise în SUA provin din India, aproximativ 47% din volum, potrivit lui Rohit Tripathi, vicepreşedinte pentru strategie industrială la compania de software pentru planificarea lanţurilor de aprovizionare RELEX Solutions.
India depinde însă de Strâmtoarea Ormuz pentru aproximativ 40% din importurile sale de petrol. Petrolul este esenţial pentru industria petrochimică, care furnizează materiile prime utilizate în producţia farmaceutică. "Chiar dacă consumatorii americani nu cumpără medicamente direct din Golf, ei se află la capătul unui lanţ de aprovizionare care trece prin această regiune", a spus Tripathi.
Mai multe ingrediente chimice necesare fabricării medicamentelor în India tranzitează frecvent huburi logistice din Golf, precum Dubai sau alte centre din Emiratele Arabe Unite, înainte de a ajunge la producătorii de medicamente. Chiar şi atunci când materiile prime vin direct din China, producţia depinde în mare măsură de produsele petrochimice provenite din statele din Golf. Potrivit lui Steve Blough, strateg şef pentru lanţuri de aprovizionare la firma Infios, perturbările din jurul Strâmtorii Ormuz s-ar putea propaga rapid în lanţurile globale de aprovizionare farmaceutică, ducând la creşterea costurilor şi eventual la lipsuri de medicamente în Statele Unite.
