Update Război Rusia - Ucraina, ziua 119 LIVE TEXT. Rusia îndeamnă NATO şi UE să nu alimenteze tensiunile, după ce Washingtonul a evocat articolul 5 în cazul Lituaniei

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - prezent, aici

UPDATE 22:44 - Rusia simulează atacuri cu rachetă vizând ţinte în ţările baltice, acuză Estonia

Estonia acuză miercuri Rusia de faptul că desfăşoară acţiuni care pot provoca o escaladare a tensiunilor, odată cu apropierea unui summit NATO, săptămâna viitoare, inclusiv simulări de tiruri cu rachetă şi încălcări ale spaţiului eston aerian, relatează AFP, citat de news.ro. Estonia evocă totodată ameninţări ale Rusiei, săptămâna aceasta, vizând altă ţară baltică, Lituania, după ce aceasta a impus restricţii traficului feroviar către enclava rusă Kaliningrad.

”Pentru moment, nu există o ameninţare militară imediat la adresa Estoniei. Însă constatăm că Federaţia rusă îşi înăspreşte retorica şi îşi intensifică activităţile înaintea summitului (NATO) de la Madrid”, declară AFP un purtător de cuvânt al Ministerului eston al Apărării, Thomas Mell. ”Rusia, care atacă Lituania din cauză că a implementat sancţiuni ale Uniunii Europene (UE) anunţate cu luni în urmă, care simulează atacuri cu rachetă vizând ţinte situate în ţări baltice, iar elicoptere ale Federaţiei ruse încalcă frontiere ale ţărilor baltice, totul converge în timp şi spaţiu”, denunţă el. ”Acest comportament care conduce la escaladare este o nouă confirmare a faptului că summitul NATO de la Madrid cade într-un anumit moment”, apreciază el.

UPDATE 20:49 - Volodimir Zelenski participă la summitul NATO de la Madrid prin videoconferinţă, anunţă Guvernul spaniol

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe prin videoconferinţă la summitul NATO prevăzut la Madrid în perioada 28-30 iunie, anunţă miercuri ministrul spaniol al Apărării José Manuel Albares, relatează AFP, citat de news.ro. ”O sesiune specială de lucru va fi dedicată Uvcrainei” în cadrul summitului, iar ”preşedintele (ucrainean Volodimir) Zelenski va fi prezent la această reuniune prin videoconferinţă”, anunţă într-o conferinţă de presă José Manuel Albares.

”Este necesar să înţelegem circumstanţele extreme, de o complexitate absolută cu privire la intrarea sau ieşirea (din Ucraina) a preşedinelui Zelenski”, subliniază el. José Manuel Albares să asigurări că ”summitul de la Madrid va da o imagine de unitate euro-atlantică”, ”cel mai bun răspuns al agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei”.

UPDATE 18:38 - Medici fără Frontiere: în Ucraina este un „nivel șocant” al violențelor împotriva civililor

Organizația Medici fără Frontiere (MSF) a constatat că în Ucraina s-a atins un „nivel șocant” al violențelor împotriva civililor, potrivit Sky News, citat de Mediafax. Organizația susține că personalul a văzut dovezi ale unui „nivel șocant" de „violență nediscriminatorie" asupra civililor. Organizația caritabilă medicală a înființat un tren spital în Ucraina și a declarat că a fost martoră la o lipsă „scandaloasă" de efort pentru a cruța și proteja civilii. Între 31 martie și 6 iunie, peste 650 de pacienți au fost evacuați medical cu trenul din estul Ucrainei către spitale din zone sigure, iar peste 40% dintre răniții din tren erau bătrâni sau copii, cu răni provocate de explozii, amputări traumatice, șrapnel și răni prin împușcare.

„Majoritatea pacienților cu care am vorbit atunci când au desemnat cine este responsabil pentru rănile lor au indicat forțele militare rusești și cele susținute de Rusia", a declarat MSF. Foarte mulți civili au fost răniți în timpul unor atacuri care au vizat zonele rezidențiale. „Rănile pacienților noștri și poveștile pe care le spun arată fără îndoială nivelul șocant de suferință pe care violența nediscriminatorie a acestui război îl provoacă civililor. Mulți pacienți din trenul MSF au fost răniți de lovituri militare care au vizat zone rezidențiale civile", a adăugat Christopher Stokes, coordonatorul de urgență al MSF.

UPDATE 18:32 - Ucraina "are nevoie de un plan Marshall" pentru reconstrucţie, pledează cancelarul Scholz

Cancelarul german Olaf Scholz a chemat miercuri la crearea unui 'plan Marshall' pentru Ucraina, estimând că reconstrucţia acestei ţări va costa 'miliarde' şi se va întinde pe 'mai multe generaţii', relatează AFP, citat de Agerpres. 'La fel ca Europa devastată după Al Doilea Război Mondial, Ucraina are astăzi nevoie de un plan Marshall pentru reconstrucţie', a afirmat Scholz într-un discurs în Bundestag înaintea summiturilor UE, G7 şi NATO. 'Vom avea nevoie de mai multe miliarde suplimentare de euro şi de dolari, iar aceasta vreme de ani', a subliniat el, în contextul în care subiectul ajutorului financiar pentru Kiev va fi în centrul discuţiilor la aceste reuniuni.

UPDATE 17:45 - Rusia îndeamnă NATO şi UE să nu alimenteze tensiunile, după ce Washingtonul a evocat articolul 5

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a cerut miercuri UE şi în special NATO să nu alimenteze tensiunile prin blocada parţială asupra enclavei Kaliningrad, în timp ce Comisia Europeană a apreciat că nu este vorba despre o blocadă, ci despre inspecţii "specifice" şi "proporţionale" efectuate de Lituania, care nu mai permite tranzitul pe teritoriul său a unor mărfuri supuse sancţiunilor europene adoptate împotriva Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

"Aş dori să atenţionez membrii NATO şi politicienii din UE în faţa acestor retorici periculoase cu privire la conflict", a declarat diplomatul rus, răspunzând unei declaraţii a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a asigurat că dacă va fi nevoie NATO ar putea pune în aplicare în Lituania articolul 5 din tratatul Alianţei. "Un atac împotriva unui membru (al NATO) ar constitui un atac împotriva tuturor", aşa cum este menţionat în respectivul articol, a amintit reprezentantul diplomaţiei americane. "Din nefericire, în Occident există forţe cu multă influenţă şi cu acces la putere care fac tot posibilul pentru a continua să alimenteze tensiunile cu Rusia. Este un lucru alarmant", a remarcat vice-ministrul rus de externe.

UPDATE 16:05 - Presa ucraineană laudă autorităţile din România: "Sprijinul românilor merită o mai bună recunoaştere"

Războiul din Ucraina a ajuns în ziua 119, iar majoritatea ţărilor europene s-au implicat pentru a ajuta armata ucraineană să facă faţă agresiunii Rusiei. România a fost una dintre ţările care a ajutat Ucraina încă din prima, iar presa de la Kiev scrie că ţara noastră ar merita mai multă recunoaştere în acest sens.

Publicaţia Kyiv Post a acordat un amplu material României şi modului în care autorităţile de la Bucureşti au ales să se raporteze la desfăşurarea evenimentelor din Ucraina. "Multe ţări oferă Ucrainei un ajutor considerabil, dar o mare parte din acesta rămâne în afara domeniului public sau se pierde într-o multitudine de ştiri. Una dintre ţările al cărei ajutor important merită atenţia noastră este România, care sprijină şi ajută ucrainenii în toate felurile posibile, încă din primele zile de război. Este una dintre ţările lider în transportul de mărfuri din SUA către Ucraina şi a treia ţară de tranzit ca mărime pentru livrarea de arme şi echipamente. Încă din primele zile de război, preşedintele Klaus Iohannis a asigurat Kievul de sprijinul deplin al României pentru integrarea Ucrainei în UE. În cadrul recentei întâlniri de la Kiev cu Volodymyr Zelensky, Iohannis l-a asigurat că România doreşte ca Ucraina să devină candidată la UE în cel mai scurt timp posibil", au scris jurnaliştii de la Kyiv Post.

UPDATE 15:47 - Rusia şi trupele pro-ruse din Doneţk au pierdut aproximativ 55% din forţele desfăşurate iniţial

Pierderile suferite de Rusia şi forţele pro-ruse din Doneţk se ridică la 55% din forţele desfăşurate iniţial, potrivit ultimului raport de informaţii al Ministerului britanic al Apărării cu privire la războiul din Ucraina, relatează BBC, citat de news.ro. Forţele ruse sunt concentrate în regiunea separatistă Lugansk, cu scopul de a încercui oraşul Lisiciansk, spun liderii ucraineni.

Guvernatorul regiuniii ucrainene Lugansk Serghii Gaidai a afirmat că a avut loc o ”distrugere colosală” în oraş. El a spus că situaţia din Severodoneţk, este ”un infern”, şi l-a citat pe primar, care a afirmat că aproximativ 7.000-8.000 de civili au rămas blocaţi în oraş. Potrivit Ministerului britanic al Apărării, Rusia urmăreşte foarte probabil să desfăşoare un număr mare de unităţi de rezervă în regiunea estică, Donbas, care este formată din Doneţk şi Lugansk.

UPDATE 15:40 - Finlanda, țară candidată la NATO, s-a pregătit de zeci de ani pentru un eventual atac rusesc

Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac din partea Rusiei şi ar rezista viguros într-o astfel de situaţie, a susţinut comandantul forţelor armate finlandeze, generalul Timo Kivinen, scrie Agerpres. În afara arsenalului considerabil, un factor crucial este motivaţia finlandezilor de a lupta, a arătat generalul.

Finlanda are o graniţă de 1300 km cu Rusia şi a purtat două războaie cu această ţară în deceniul 1940, când au căzut peste 100.000 de finlandezi şi s-a pierdut o zecime din teritoriu. Neutră până acum, republica nordică este în prezent candidată la NATO, în contextul îngrijorării faţă de pericolul unei invazii ruse similare celei din Ucraina.

UPDATE 15:12 - O rafinărie din Rusia, lângă granița cu Ucraina, a luat foc. Rușii acuză un atac cu drone al ucrainenilor

Un incendiu a izbucnit miercuri la o rafinărie din orașul Novoşakhtinsk, din regiunea Rostov, Rusia. Rafinăria care a luat foc se află la câțiva kilometri distanță de granița cu Ucraina. Pe rețelele de socializare au apărut filmări care sugerează că o dronă militară ucraineană a aruncat explozibili asupra rafinăriei. Rușii susțin că rafinăria a fost lovită de drone din direcția Ucrainei.

Autorităţile ruse au afirmat că bănuiesc că un atac cu dronă s-ar afla în spatele unui incendiu care a izbucnit miercuri la o rafinărie de petrol situată într-o regiune rusă la graniţa cu Ucraina, relatează AFP. "Potrivit unei versiuni a faptelor, incendiul a fost provocat de un atac cu dronă asupra instalaţiilor tehnice ale fabricii. Fragmente din două drone au fost găsite în zona" rafinăriei, a declarat pe Telegram guvernatorul regiunii Rostov-pe-Don, Vasili Golubev. Rușii susțin că două drone ar fi folosite în atac, dar una a fost doborâtă.

UPDATE 14:30 - Finlanda este pregătită să lupte împotriva Rusiei în cazul în care este atacată, declară şeful Statului Major Interarme finlandez

Finlanda s-a pregătit zeci de ani pentru un atac rusesc şi ar opune rezistenţă în cazul în care ar avea loc, a declarat generalul Timo Kivinen, şeful Statului Major Interarme finlandez, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Finlanda şi-a construit un arsenal substanţial, însă, în afară de echipamentul militar, un factor crucial este că finlandezii ar fi motivaţi să lupte, a mai afirmat Kivinen.

”Cea mai importantă linie de apărare este între urechi, aşa cum demonstrează războiul din Ucraina în acest moment”, a spus Kivinen într-un interviu, făcând referire la creier.

Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 km. În trecut, Helsinkiul a adoptat un statut neutru, dar în prezent solicită aderarea la alianţa militară NATO din cauza temerilor că Rusia ar putea invada ţara, aşa cum a procedat în cazul Ucrainei.

Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menţinut un nivel ridicat de pregătire militară.

”Ne-am dezvoltat sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se poartă acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi a forţelor aeriene”, a subliniat Kivinen.

Ţara cu 5,5 milioane de locuitori are o forţă militară de aproximativ 280.000 de trupe în timpul războiului, cu 870.000 antrenaţi ca rezervişti. De asemenea, statul nordic nu a abolit recrutarea militară pentru bărbaţi, aşa cum au făcut multe alte naţiuni occidentale după sfârşitul Războiului Rece.

UPDATE 14:30 - Unde se află oraşul Kaliningrad şi de ce există o dispută între UE şi Rusia privind această regiune

Interdicția Lituaniei privind tranzitul mărfurilor rusești aflate sub incidenţa sancţiunilor Uniunii Europene de pe teritoriul său, către și dinspre exclava rusă Kaliningrad, a înfuriat Moscova, scrie The Guardian. În urma amenințărilor între Rusia și Lituania, toate privirile sunt țintite asupra orașului cu peste 400.000 de locuitori.

Unde se află Kaliningrad?

Kaliningrad este o regiune rusă, de 15.000 de kilometri pătrați, care se află la Marea Baltică, încadrată de Lituania la nord și est și Polonia la sud. Kaliningrad se află la aproximativ 1.300 km de Moscova.

De ce aparține Rusiei?

Înainte de cel De-al Doilea Război Mondial, Kaliningrad era cel mai estic oraș al Germaniei, cunoscut drept Königsberg. La sfârșitul lunii iulie și începutul lui august 1945, liderul sovietic Iosif Stalin, prim-ministrul britanic, Winston Churchill (înlocuit la 26 iulie de Clement Attlee după alegerile generale de vară), și președintele SUA, Harry Truman, au trasat noile granițe ale Europei la un summit al aliaților de război din orașul german Potsdam.

UPDATE 14:20 - Avans important al Armatei Ruse în Donbas. Înaintează spre Lisichansk din două direcții din sud. 

Avans important al Armatei Ruse în Donbas, în ultimele 24 de ore. Forțele ruse au reușit pe 21 iunie mai multe progrese la sud-est de Severodonețk și ar putea ataca Lisichansk în zilele următoare, se arată în cea mai recentă analiză a grupului de experți de la Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War). Rușii au reușit să traverseze râul Siverski Doneț și înaintează spre Lisichansk din două direcții, localitatea Zolote este în pericol să fie încercuită.

UPDATE 14:10 - Autorităţile ruse afirmă că un atac cu dronă a provocat un incendiu la o rafinărie rusă lângă Ucraina

Autorităţile ruse au afirmat că bănuiesc că un atac cu dronă s-ar afla în spatele unui incendiu care a izbucnit miercuri la o rafinărie de petrol situată într-o regiune rusă la graniţa cu Ucraina, relatează AFP, scrie Agerpres.

"Potrivit unei versiuni a faptelor, incendiul a fost provocat de un atac cu dronă asupra instalaţiilor tehnice ale fabricii. Fragmente din două drone au fost găsite în zona" rafinăriei, a declarat pe Telegram guvernatorul regiunii Rostov-pe-Don, Vasili Golubev.

Potrivit guvernatorului, incendiul nu a provocat victime şi a fost stins la sfârşitul dimineţii. Operaţiunile de la rafinărie vor fi suspendate până la încheierea unei anchete pentru a evalua amploarea pagubelor, a adăugat el.

Este vorba despre rafinăria Novoşahtinsk, situată la câţiva kilometri de graniţa cu regiunea separatistă Lugansk, în estul Ucrainei.

O înregistrare video postată pe reţelele sociale, a cărei autenticitate nu a putut fi verificată imediat, arată o dronă survolând o zonă industrială, cu puţin timp înainte de producerea unei explozii.

Rusia, care conduce o ofensivă militară împotriva Ucrainei de la sfârşitul lunii februarie, a acuzat în repetate rânduri forţele Kievului că au bombardat localităţi ruse situate la frontieră.

Luna trecută, guvernatorul regiunii Kursk (sud-vest) a afirmat că o persoană a murit într-un bombardament ucrainean asupra unui sat situat la graniţă. La începutul lunii aprilie, guvernatorul regiunii de frontieră Belgorod a acuzat Ucraina că a lansat un atac asupra unui depozit de combustibil folosind două elicoptere.

UPDATE 14:00 - Rusia și Turcia au convenit să continue discuțiile privind plecările sigure ale navelor și exporturile de cereale din porturile ucrainene, a anunțat Ministerul rus al Apărării.

Surse ale președinției turce au declarat ieri că delegația sa militară va călători în Rusia săptămâna aceasta pentru a discuta detalii despre un posibil coridor maritim sigur în Marea Neagră pentru a exporta cereale, a informat Reuters, potrivit The Guardian.

Agenția de știri de stat rusă, Tass, a confirmat planurile pentru discuții, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

UPDATE 13:40 - Moscova acuză Londra că împiedică participarea Rusiei la Adunarea Parlamentară a OSCE

Moscova a acuzat miercuri Marea Britanie că împiedică Rusia să participe la următoarea Adunare Parlamentară a OSCE, la începutul lunii iulie, la Birmingham, refuzând să elibereze vize membrilor delegaţiei sale, relatează AFP, potrivit Agerpres..

"Toţi membrii delegaţiei figurează pe listele cu sancţiuni ale Regatului Unit, am solicitat în timp util (...) să se rezolve chestiunea garanţiei acordate de partea britanică pentru eliberarea vizelor de intrare", a declarat, citat de agenţiile de presă ruse, senatorul Vladimir Djabarov care face parte din delegaţia rusă.

"Am primit un răspuns scandalos că guvernul britanic nu poate - la propriu - elibera vize membrilor delegaţiei ruse, indiferent de motivul vizitei lor în ţară", a adăugat el.

Vladimir Djabarov, vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din camera superioară a Parlamentului rus, a declarat că a fost trimisă o scrisoare tuturor delegaţiilor în care afirma că "excluderea delegaţiei ruse aduce o atingere gravă credibilităţii evenimentului".

"O astfel de decizie invalidează toate rezoluţiile şi deciziile adoptate în absenţa noastră", a declarat vicepreşedintele Dumei de Stat ruse, Piotr Tolstoi, pentru agenţia de presă Tass.

El a adăugat că Moscova îşi rezervă "dreptul de a se retrage din organizaţia care, aflată sub ordinele rusofobilor, blochează activitatea Rusiei".

Londra a introdus mai multe serii de sancţiuni împotriva Moscovei de la începutul ofensivei în Ucraina, inclusiv interzicerea intrării pe teritoriul său a mai multor oficiali ruşi.

UPDATE 12:40 - Moscova schimbă adresa ambasadei americane, pentru a-i onora pe separatiştii din Ucraina

Capitala Rusiei a schimbat miercuri adresa oficială a ambasadei SUA la Moscova, pentru a-i onora pe separatiştii pro-ruşi din Ucraina, o manieră de a denunţa sprijinul american pentru Kiev, informează AFP şi dpa.

"Ambasada SUA în Rusia are o nouă adresă oficială", a anunţat primăria Moscovei într-un comunicat, potrivit Agerpres..

De acum, misiunea diplomatică se află la numărul 1 în "Piaţa Republicii Populare Doneţk", numele unuia dintre teritoriile separatiste din Donbasul ucrainean, a cărui independenţă a fost recunoscută de Rusia în februarie, cu puţin timp înainte de a ataca Ucraina.

Această denumire a fost dată unei intersecţii până acum anonime, alăturată ambasadei. Numele străzilor care încadrează misiunea diplomatică americană nu au fost schimbate.

Această nouă adresă oficială a fost aleasă după un vot online organizat de autorităţile moscovite şi la care au participat 278.684 de persoane, potrivit comunicatului primăriei.

UPDATE 12:30 - Oficial al Comisiei Europene: Decizia Moscovei de a reduce fluxul de gaze în Europa reprezintă "o acţiune extrem de necinstită"

Reducerea de către Rusia a fluxurilor de gaze în Europa reprezintă o acţiune extrem de necinstită, a apreciat miercuri un oficial al Comisiei Europene, adăugând că planurile de a extinde folosirea cărbunelui în blocul comunitar sunt temporare şi obiectivele climatice rămân intacte, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

"Invadarea ilegală de către Rusia a Ucrainei a avut ca rezultat o situaţie de urgenţă în UE", a afirmat Elina Bardram, director de afaceri internaţionale şi finanţare a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice la Comisia Europeană, la Forumul energetic de la Bruxelles.

"În urma acestei acţiuni extrem de necinstite pe care o observăm la administraţia Putin în privinţa reducerii bruşte a fluxurilor de gaze de către Gazprom, vom adopta unele măsuri importante, dar ele vor fi temporare", a spus oficialul, referindu-se la utilizarea cărbunelui.

Săptămâna trecută, livrările de gaze din Rusia prin conducta cheie Nord Stream au scăzut cu până la aproape 40% din capacitate, ceea ce a dus la creşterea preţurilor de referinţă la gaze în Europa. Guvernul german a anunţat deja o serie de planuri pentru repornirea termocentralelor pe bază de cărbune în ideea de a reduce dependenţa ţării de gazele naturale ruseşti.

UPDATE 12:00 - Rusia nu a rămas izolată pe scena mondială. Putin participă joi la summitul BRICS - CNN

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va participa joi la summitul BRICS găzduit de Beijing, primul la care va lua parte, alături de liderii economiilor emergente de top, de la declanșarea războiului în Ucraina, scrie CNN.

Participarea lui Putin la summitul BRICS arată că Rusia nu a rămas singură pe scena mondială, mai ales că liderii economiilor BRICS (China, India, Brazilia și Africa de Sud) au evitat să condamne Moscova după declanșarea invaziei din Ucraina.

Decizia grupului de a organiza cel de-al 14-lea summit, fără a exclude Rusia, reflectă o viziune a țărilor BRICS asupra ordinii globale și, prin extensie, a situației din Ucraina, o viziune opusă de cea a Occidentului, care a condamnat acțiunile Kremlinului în Ucraina și a sancționat statul rus. 

„Vorbim despre niște economii importante, a căror conducere este dispusă să se asocieze cu Putin”, a declarat Sushant Singh, membru senior al Centrului de Cercetare a Politicilor (CPR) din New Delhi. "Faptul că Putin este binevenit, nu este un paria, este un mare plus pentru el".

UPDATE 12:00 - Elveția a importat aur din Rusia pentru prima dată de la invadarea Ucrainei

Elveţia a importat în luna mai aur din Rusia, pentru prima dată de când Kremlinul a trimis trupele în Ucraina, în 24 februarie, arată datele publicate marţi de autorităţile vamale elveţiene, relatează Reuters. 

Sancțiunile impuse de SUA şi aliaţii occidentali în luna martie au blocat în jur de 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari deţinute de Rusia în rezervele de aur și valută. Înghețarea rezervelor Băncii Centrale Ruse a fost calificată de ruși drept un furt.

UPDATE 11:40 - Serghei Lavrov va merge într-o vizită oficială la Teheran

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, este aşteptat miercuri la Teheran, unde va avea o întrevedere cu omologul său iranian Hossein Amir-Abdollahian, informează agenţia oficială Irna, preluată de AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

"Lavrov urmează să aibă mâine (joi) o întrevedere cu ministrul nostru al afacerilor externe", a anunţat Irna, fără alte detalii.

Această deplasare intervine în condiţiile în care Iranul şi Rusia, două ţări supuse sancţiunilor internaţionale, au declarat în luna mai că doresc să-şi întărească relaţiile în sectoarele energetic şi comercial, în timpul unei vizite a vicepremierului rus la Teheran.

Ea survine, de asemenea, în contextul negocierilor asupra programului nuclear iranian, lansate la Viena în aprilie 2021 între Iran şi marile puteri (Rusia, SUA, China, Franţa, Regatul Unit şi Germania) şi aflate într-un punct mort din martie.

Discuţiile de la Viena, la care SUA participă în mod indirect, sunt menite să readucă Washingtonul în acordul internaţional din 2015, ce prevede limitarea activităţilor nucleare iraniene în schimbul unei relaxări a sancţiunilor internaţionale.

Acordul este muribund după retragerea unilaterală în 2018 a SUA, care au reimpus măsuri punitive împotriva Teheranului. Drept răspuns, Iranul a renunţat treptat la angajamentele sale, negând în acelaşi timp că vrea să se doteze cu bomba nucleară.

Obiectivul negocierilor de la Viena este de asemenea cel de a determina Teheranul să-şi respecte integral angajamentele internaţionale cu privire la programul său nuclear, în schimbul ridicării unora dintre sancţiunile care lovesc Iranul.

Multă vreme antagoniste, Rusia şi Iran şi-au îmbunătăţit în ultimii ani relaţiile, printr-o apropiere politică şi militară în baza unor interese geopolitice comune, iar cele două ţări cooperează asupra mai multor dosare.

Moscova joacă un rol central în aplicarea acordului din 2015, în special prin primirea tonelor de uraniu îmbogăţit în exces ale Teheranului.

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi s-a deplasat în ianuarie la Moscova, unde a fost primit de omologul său rus Vladimir Putin şi a prezentat un plan menit să întărească relaţiile dintre cele două ţări în următorii 20 de ani.

UPDATE 11:20 - Olaf Scholz spune că decizia de a furniza arme Ucrainei este "una corectă"

Cancelarul Olaf Scholz a afirmat marţi că decizia guvernului german de a furniza arme Ucrainei este de anvergură, însă este decizia corectă, relatează dpa, potrivit Agerpres.

"Acest lucru este necesar acum", le-a spus Olaf Scholz membrilor grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat (SPD).

Germania a cântărit mult timp dacă ar trebui sau nu să furnizeze arme Ucrainei, rezultând întârzieri mari care au făcut obiectul unor critici severe atât pe plan intern, cât şi în străinătate.

Scholz le-a spus parlamentarilor din formaţiunea sa politică că populaţia germană a susţinut decizia. El a făcut aceste declaraţii după ce prima livrare de armament greu german a ajuns în Ucraina - şapte tunuri autopropulsate Panzerhaubitze 2000, la aproape patru luni de la începutul invaziei ruse.

Cancelarul german a afirmat totodată că Rusia trebuie să pună capăt războiului şi a subliniat dreptul Ucrainei de a exista ca ţară liberă. "Tot ceea ce facem are ca scop acest lucru", a mai spus el.

El a numit decizia de a livra arme Ucrainei ca fiind una de anvergură. "Cu toate acestea, a fost decizia corectă pe care trebuia să o luăm acum şi în această situaţie", a mai spus Scholz

UPDATE 10:50 - Peste 11.280 de ucraineni au intrat marţi în România

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează că marţi, prin punctele de frontieră, au intrat în România 87.005 persoane, dintre care 11.286 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 5,1% faţă de ziua precedentă).

Potrivit unui comunicat transmis Agerpres, pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 7.366 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 15,9%), iar pe la cea cu Republica Moldova - 1.095 cetăţeni ucraineni (scădere cu 0,1%).

De la declanşarea acestei crize (24.02.2022), până marţi, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 1.272.999 cetăţeni ucraineni.

De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în ţara noastră 1.307.528 ucraineni.

"Măsuri de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei au fost dispuse şi la graniţa terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate. Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute", arată sursa citată. 

UPDATE 10:20 - Estonia protestează şi acuză Rusia de încălcarea spaţiului aerian

Ministerul de externe de la Tallinn l-a convocat marţi pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta faţă de o încălcare "extrem de gravă" a spaţiului aerian al Estoniei de către un elicopter rusesc, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Este a doua oară în mai puţin de două săptămâni când partea estoniană îşi exprimă dezaprobarea faţă de reprezentantul diplomatic al Moscovei, menţionează agenţia.

Ministerul afirmă că elicopterul rusesc a survolat sud-estul Estoniei în 18 iunie, fără a avea permisiunea în acest sens. "Estonia consideră că este vorba despre un incident extrem de grav şi de regretabil, care creează fără îndoială tensiuni suplimentare şi este complet inacceptabil", arată un comunicat al ministerului.

Cu aceeaşi ocazie, Estonia a cerut din nou retragerea trupelor ruseşti din Ucraina. "Rusia trebuie să înceteze ameninţările la adresa vecinilor şi să înţeleagă că preţul agresiunii declanşate împotriva Ucrainei este într-adevăr ridicat", adaugă documentul citat.

Estonia şi-a exprimat totodată sprijinul faţă de Lituania, ameninţată de Rusia cu represalii după interzicerea tranzitului pe teritoriul lituanian al unor mărfuri destinate exclavei ruse Kaliningrad de la Marea Baltică. 

UPDATE 09:50. Obuzierele din Germania ajung în Ucraina

Obuziere autopropulsate germane au ajuns în Ucraina, în prima livrare de arme grele promisă de Berlin, a declarat ministrul ucrainean al apărării, citat de Reuters. "Avem reaprovizionare!...Panzerhaubitze 2000 germane cu echipaje ucrainene instruite s-au alăturat familiei artileriei ucrainene", a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.

Panzerhaubitze 2000 este una dintre cele mai puternice arme de artilerie din inventarul Bundeswehr și poate lovi ținte la o distanță de 40 km. Germania s-a angajat în luna mai să furnizeze Kievului șapte obuziere autopropulsate, care se adaugă la cele cinci astfel de sisteme de artilerie promise de Olanda. Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a postat o listă cu alte arme promise de Germania, inclusiv 30 de tancuri Gepard și trei lansatoare multiple de rachete MARS II, precum și 500 de rachete Stinger lansate din umăr.

Kievul a anunțat anterior că are nevoie de 1.000 de obuziere, 500 de tancuri și 1.000 de drone, printre alte arme grele, pentru a respinge trupele rusești, care au invadat țara pe 24 februarie și au ocupat aproximativ 20% din teritoriul său. Printre alte țări care au furnizat Ucrainei obuziere autopropulsate și tractate se numără Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Norvegia și Polonia.

Ministrul Apărării din Ucraina nu a precizat câte astfel de tunuri autopropulsate a primit din Germania, dar a menționat că acestea au intrat în serviciul armatei cu echipaj ucrainean  antrenat.

UPDATE 08:40 - Noi imagini din satelit arată distrugerile de pe Insula Şerpilor

Imaginile din satelit furnizate de Maxar Technologies, la data de 21 iunie, par să arate pagubele provocate pe Insula Șerpilor, după ce Ucraina a susținut că a lansat marți un atac asupra micului teritoriu din sudul ţării, scrie The Guardian.

Se poate observa un turn distrus în capătul sudic al insulei și zone arse la capătul nordic.  Moscova a transmis că a respins o încercare ucraineană de a relua puterea în insula din Marea Neagră capturată de armata lui Vladimir Putin în prima zi a invaziei.

UPDATE 08:30 - Ucraina a lansat atacuri pe Insula Șerpilor

Armata ucraineană a declarat că a lansat atacuri aeriene asupra Insulei Șerpilor, provocând „pierderi semnificative” armatei lui Putin, scrie The Guardian.

Într-un videoclip postat Facebook, comandamentul operațional sud al armatei a spus că a folosit „lovituri direcționate cu folosirea diferitelor forțe” pe insulă.

Operațiunea militară continuă și necesită tăcere informațională până se încheie. Moscova a susținut că a respins atacul „nebun” prin care Ucraina „planifică să efectueze focuri masive aeriene și de artilerie... înainte de a ateriza și de a captura” insula.

UPDATE 08:30 - Un renumit om de ştiinţă Mexican, condamnat la închisoare în SUA pentru spionaj în favoarea Rusiei

Un renumit om de ştiinţă mexican a fost condamnat marţi de un tribunal american la patru ani de închisoare pentru spionaj în folosul Rusiei, informează miercuri AFP.

Hector Cabrera Fuentes, 37 de ani, a pledat în februarie vinovat pentru că a acţionat în folosul unui guvern străin fără a avertiza despre aceasta autorităţile americane.

"Am profunde regrete şi remuşcări pentru ceea ce am făcut şi cer scuze SUA", a declarat el. "Toată lumea face greşeli în viaţa sa şi aceasta a fost marea mea greşeală", a adăugat acest renumit biochimist.

Hector Cabrera Fuentes, care locuia în Singapore, a fost arestat în 2020 la Miami pentru că a spionat, în folosul Moscovei, "o sursă din guvernul american", potrivit Ministerului de Justiţie al SUA.

Un înalt responsabil rus îl recrutase în 2019, potrivit unor documente judiciare. El risca până la 10 ani de închisoare.

UPDATE 07:30 - Ministru german: Oprirea livrării de gaz către Europa, reprezintă un "atac" al Moscovei

Reducerea livrărilor de gaz rus către Europa via Nord Stream, decisă recent de Moscova, reprezintă un ''atac'' care urmăreşte ''semănarea haosului pe piaţa europeană a energiei'', a afirmat marţi ministrul german al Economiei şi Climei, Robert Habeck, relatează AFP, potrivit Agerpres.

''Ceea ce am văzut săptămâna trecută capătă o altă dimensiune. Reducerea livrărilor de gaz prin Nord Stream este un atac la adresa noastră'', a afirmat ministrul german într-un discurs rostit la Berlin în faţa patronilor din industrie.

Acest ''atac economic'' a fost ''comis în mod deliberat'' de Vladimir Putin, a adăugat el.

''Am văzut deja acest mod de mai multe ori, cu reducerea livrărilor de gaz în Bulgaria, Polonia sau în Danemarca'', a precizat ministrul german.

''Este vorba de a semăna haos pe piaţa europeană de energie'' prin ''creşterea preţurilor'', a avertizat Robert Habeck.

Grupul rus Gazprom a scăzut săptămâna aceasta livrările către Europa prin gazoductul Nord Stream cu 40%, apoi cu 33%, invocând o problemă tehnică.

Dar pentru guvernul german, este o ''decizie politică'', menită să cântărească în confruntarea dintre Moscova şi ţările occidentale privind războiul din Ucraina.

Pentru a face faţă acestei scăderi a livrărilor, Berlinul a anunţat duminică o utilizare sporită, până în 2024, a centralelor pe cărbune pentru a produce energie electrică.

O decizie incomodă pentru acest guvern de coaliţie care a promis că va elimina treptat cărbunele până în 2030.

UPDATE 07:10 - Polonia a livrat Ucrainei peste 240 de tancuri şi 100 de vehicule blindate

Polonia a furnizat Ucrainei peste 240 de tancuri şi 100 vehicule blindate, a declarat marţi preşedintele polonez Andrzej Duda, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Varşovia a trimis, de asemenea, sisteme de rachete, mitraliere şi muniţie, a afirmat preşedintele Duda în cursul unei întâlniri cu ambasadori.

În total, Polonia a oferit sprijin militar în valoare de peste 1,6 miliarde de dolari cu scopul de a opri războiul din Ucraina şi de a se asigura că acesta nu se extinde pe teritoriul polonez.

UPDATE 07:00 - Premierul britanic, Boris Johnson, crede că orice concesie făcută lui Vladimir Putin ar fi un "dezastru"

Premierul britanic Boris Johnson a avertizat asupra "oboselii crescânde" în legătură cu războiul din Ucraina şi a declarat că orice concesie făcută preşedintelui rus Vladimir Putin ar fi un "dezastru", transmite The Guardian, citat de news.ro.

Johnson a promis că Marea Britanie va fi "fermă" în susţinerea ucrainenilor şi a promis că va asigura "un nou sprijin politic, militar şi financiar din partea comunităţii internaţionale" pentru această ţară devastată de război, a declarat marţi purtătorul său de cuvânt.  

”Preocuparea prim-ministrului este că s-ar putea să nu fie în prim-planul minţii tuturor, din cauza ... unora dintre acele provocări globale mai largi cu care ne confruntăm, nu în ultimul rând cu privire la inflaţia din întreaga lume", potrivit oficialului. 

Johnson a declarat în faţa Cabinetului că "nu trebuie să permitem nimănui să creadă că a face concesii lui Putin ar duce la altceva decât la un dezastru", deoarece acest lucru ar putea fi "perceput ca o recompensă pentru agresiunea lor nejustificată" şi "ar încuraja nu doar Rusia, ci şi aliaţii lor şi ar avea un impact asupra securităţii Regatului Unit şi asupra economiei noastre", a mai spus purtătorul de cuvânt. 

 În cadrul şedinţei de Guvern, Johnson a mai spus că Marea Britanie va lucra pentru a "scurge grâul din Ucraina", deoarece "bombardarea oraşelor şi a infrastructurii şi blocarea porturilor paralizează capacitatea Ucrainei de a-şi exporta produsele". 

UPDATE 07:00 - 15 morţi şi 16 răniţi în regiunea Harkov, potrivit unui anunţ al administraţiei militare

Administraţia militară din Harkov a anunţat că 15 persoane au murit şi 16 au fost rănite în întreaga regiune, transmite CNN.

Şeful administraţiei regionale Harkov, Oleh Siniehubov, anunţă, într-o postare pe Telegram, că 15 persoane au murit şi 16 au fost rănite în luptele de marţi.  

Printre morţi se numără şase în Chuhuiv, cinci în Harkov, trei în Zolovhiv şi o fetiţă de 8 ani din Derhachi. 

UPDATE 07:00 - Biden, despre războiul din Ucraina - Cred că, la un moment dat, acest lucru va fi un joc de aşteptare

Preşedintele american Joe Biden afirmă, în timp ce se pregăteşte să se întâlnească cu aliaţii din Europa, că nu se teme de fracturarea alianţei occidentale. El susţine că războiul din Ucraina ar putea deveni ”un joc de aşteptare”, transmite CNN, potrivit news.ro.

Joe Biden spune că nu se teme de fracturarea alianţei occidentale pe măsură ce războiul Rusiei din Ucraina avansează, dar a avertizat asupra unui conflict prelungit şi a precizat că va discuta cu aliaţii despre calea de urmat la Summitul NATO de săptămâna viitoare de la Madrid.  

"Nu mi-e teamă", a spus el când a fost întrebat despre potenţiala fractură în rândul aliaţilor SUA din Europa.  "Cred că, la un moment dat, acest lucru va fi un joc de aşteptare", a adăugat el.  

 Biden pleacă sâmbătă pentru un summit G7 în Germania, urmat de reuniunea NATO din Spania. 

UPDATE 07:00 - Zelenski: Situaţia de pe linia frontului este fără schimbări semnificative. Bombardamente brutale şi cinice la Harkov

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că situaţia de pe linia frontului este fără schimbări semnificativ. Cu unele mişcări tactice armata ucraineană îşi consolidează apărarea în regiunea Lugansk, în timp ce ”bombardamente brutale şi cinice” continuă la Harkov.

”Situaţia de pe linia frontului este fără schimbări semnificative. Cu ajutorul unor mişcări tactice, armata ucraineană îşi consolidează apărarea în regiunea Lugansk, care este într-adevăr cea mai dificilă zonă în acest moment. De asemenea, ocupanţii exercită o presiune serioasă asupra direcţiei Doneţk”, a afirmat Zelenski în ultmul mesaj video postat pe reţelele de socializare.  

Acesta a precizat că, în regiunea Harkov, ”se desfăşoară bombardamente brutale şi cinice ale artileriei ruseşti”.  

”Nu le va da nimic ocupanţilor, dar armata rusă este surdă la orice raţiune. Pur şi simplu distruge, pur şi simplu ucide”, a mai afirmat Zelenski.  

Acesta a precizat că luptele continuă şi la Nikolaiv, Zaporojie.  

”Eliberăm treptat regiunea Herson. Şi, la fel de activ cum luptăm pentru o decizie pozitivă a Uniunii Europene privind candidatura Ucrainei, luptăm în fiecare zi pentru furnizarea de arme moderne pentru ţara noastră. Nu ne diminuăm activitatea nici măcar o singură zi. Vieţile a mii de oameni depind în mod direct de rapiditatea partenerilor noştri - de viteza de punere în aplicare a deciziilor lor de a ajuta Ucraina”, a mai declarat Zelenski.  

UPDATE 07:00 - Zelenski: Al şaptelea pachet de sancţiuni ale UE este necesar cât mai curând

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, marţi seară, că în fiecare zi luptă pentru o decizie pozitivă a Uniunii Europene cu privire la candidatura Ucrainei şi pentru furnizarea de arme moderne. El a prezentat ”un maraton” de convorbiri telefonice avute în acest scop. 

”Astăzi a fost o zi de activitate extrem de activă în materie de politică externă - aproape un maraton de convorbiri telefonice. Creştem numărul celor care susţin candidatura Ucrainei şi adăugăm încredere că decizia de vineri va fi pozitivă”, a transmis Zelenski în ultimul mesaj postat pe reţelele de socializare.  

Acesta a prezentat ţările cu care a discutat: Slovacia - ”am coordonat poziţiile noastre în ajunul sesiunii Consiliului European”, Lituania - ”Ne-am coordonat, de asemenea, demersurile”.  

”Ungaria. A avut loc o conversaţie foarte fructuoasă cu prim-ministrul Viktor Orbán. L-am invitat să viziteze Ucraina şi i-am mulţumit pentru sprijinul important acordat suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului nostru. Am convenit să dezvoltăm cooperarea în sectorul energetic”, a mai afirmat Zelenski.  

El a mai discutat cu oficiali din Portugalia, Danemarca, Spania, Irlanda, Croaţia.   

”M-am bucurat să văd la Kiev un mare prieten al statului nostru - prim-ministrul luxemburghez Bettel. Şi aş dori să vă atrag încă o dată atenţia asupra asistenţei din partea Luxemburgului. 15% din bugetul de apărare al acestui stat - aceasta a fost o contribuţie la apărarea Ucrainei”, a mai afirmat preşedintele ucrainean.   

Acesta a precizat că şi miercuri va avea un program la fel de încărcat: ”Voi face tot posibilul pentru a mă asigura că decizia istorică a Uniunii Europene va fi adoptată. Acest lucru este important pentru noi”.  

Zelenski s-a referit şi la al şaptelea pachet de sancţiuni ale Uniunii Europene, care ”este necesar cât mai curând posibil”.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰