Update Război Rusia - Ucraina, ziua 106 LIVE TEXT. Ucraina îşi consolidează apărarea de coastă cu rachete antinavă americane de tip Harpoon

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - prezent, aici

UPDATE 21:40. AIEA pregăteşte o vizită la Centrala Nucelară Zaporijjea, în pofida refuzului Kievului

Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) ”acţionează activ” în vederea organizării unei vizite la centrala Nucelară Zaporijjea (sud), căreia Ucraina i s-a opus din nou joi, atât timp cât instalaţia este ocupată de către Rusia, relatează AFP, citat de news.ro. ”Nu este vorba despre a vrea sau a dori această misiune. Este o obligaţie atât a Ucrainei, cât şi a AIEA”, a subliniat, în Consiliul Guvernatorilor, reunit săptămâna aceasta la Viena, directorul general al acestei agenţii ONU Rafael Grossi.

”Situaţia actuală nu poate fi susţinută”, în contextul în care lucrări esenţiale de mentenanţă aunt amânate neîncetat, nu este livrat echipament esenţial, iar riscul unui accident nuclear creşte, a subliniat el. Rafael Grossi şi-a exprimat, de asemenea, ”îngrijorarea profundă faţă de condiţile de muncă extrem de stresante” ale personalului ucrainean. ”Din aceste motive, este necesar ca experţi AIEA să se ducă la faţa locului”, a insistat Rafael Grossi, precizând că ”acţionează activ în vederea aranjăriii unei misiuni”, anunţă într-un cimunicat AIEA.

UPDATE 21:24. Pierderile Rusiei ar putea fi de 20.000 e soldați - oficial occidental

Numărul soldaților ruși uciși în Ucraina ar putea ajunge la 20.000 - potrivit evaluării unui oficial occidental de rang înalt, citat de BBC, citat de news.ro. Estimările anterioare, cu câteva săptămâni în urmă, erau de aproximativ 15.000. Această estimare oficială a crescut la "între 15.000 și 20.000". Oficialul occidental, care nu dorește să fie numit, nu face speculații cu privire la numărul ucrainenilor uciși. Cu toate acestea, el recunoaște că forțele ucrainene "se confruntă cu probleme de moral" după mai mult de 100 de zile de lupte.

Dar, în timp ce forțele armate ucrainene "înregistrează pierderi grele", el spune că ofensiva rusă continuă "să fie profund tulburată pe mai multe planuri". El susține că forțele ruse duc lipsă de anumite muniții - în special arme de precizie, cum ar fi rachetele de croazieră.

UPDATE 21:17. Ucraina îşi consolidează apărarea de coastă cu rachete antinavă americane de tip Harpoon

Ucraina a primit rachete antinavă de tip Harpoon - de fabricaţie americană, o armă de disuasiune de temut, care poate atinge o navă inamică la până la 300 de kilometri distanţă, care ar putea slăbi laţul Flotei ruse în jurul porturilor ucrainene la Marea Neagră - anunţă joi ministrul ucrainean al Apărării Oleksiï Reznikov, relatează AFP, citat de news.ro. Oleksiï Reznikov nu precizează din ce ţară provine acest armament de fabricaţie americană. Danemarca îşi anunţa, în mai, intenţia de a furniza Ucrainei rachete antinavă de tip Harpoon. Însă ministrul ucrainean a ţinut să mulţumească, într-un lung mesaj publicat pe Facebook, ”Statelor Unite, Regatului Unit, Poloniei şi prtenilor noştri baltici” pentru ultimele livrări de armament.

Aceste rachete, extrem de eficiente, joacă deja un rol important, potrivit lui OleksiI Reznikov. ”În afară de rachetele noastre (de tip) Neptun, (rachetele de tip) Harpoon forţează flota inamică să stea la depărtare, pentru a evita să aibă soarta navei-amiral a Flotei ruse la Marea Neagră, Moskva”, îşi exprimă el satisfacţia în acest mesaj.

UPDATE 21:15. PIB-ul Ucrainei a scăzut cu 15,1% în primul trimestru al lui 2022, din cauza războiului, anunţă serviciul de statistică

Produsul Intern Brut (PIB) al Ucrainei a scăzut cu 15,1% în primul trimestru din 2022 faţă de aceeşi peroadă a anului trecut, din cauza războiului rus, relevă joi date publicate de către serviciul de stat al statisticii, relatează AFP, citat de news.ro. Invazia Ucrainei, lansată de către Vladimir Putin la 24 februarie, a afectat foarte puternic economia ucraineană, oprind numeroase întreprinderi şi obligând altele să-şi reorienteze producţia.

Fondul Monetar Internţional (FMI) anticipează o scădere şi mai puternică a PIB-ului ucrainean în acest an, cu 35%, însă ministrul ucrainean al Finanţelor Serghii Marcenko declara la jumătatea lui mai AFP că se aşteaptă la o scădere cu ”45-50%” în 2022. Inflaţia a scăzut în Ucraina în mai, la 2,7%, însă a atins 18% pe un an, anunţă joi statistica ucraineană. Scumpirea produselor alimentare a continuat să accelereze, mai ales a produselor de bază, ca orezul (14,3%), fructele (11,5%) sau peştele, legumele şi pastele (între 3,2 et 5,9%).

UPDATE 17:33. Doi britanici și un marocan capturați de ruși în Ucraina au fost condamnați la moarte

Doi britanici și un marocan capturați de forțele ruse în Ucraina au fost condamnați la moarte, transmite agenția de presă RIA Novosti, citată de BBC. Aiden Aslin, în vârstă de 28 de ani, din Nottinghamshire, Shaun Pinner, de 48 de ani, din Bedfordshire, și un al treilea bărbat, cetățean marocan, Saaudun Brahim, au fost aduși în fața unui așa-zis tribunal din Republica Populară Donețk. Instanța nu este recunoscută la nivel internațional. Cei trei sunt acuzați că au luptat în calitate de mercenari contra forțelor ruse. Familiile bărbaților britanici susțin că cei doi fac parte din armata Ucrainei.

UPDATE 16:25. Imagini uluitoare: un pilot ucrainean de Sukhoi Su-25, luat în vizor de ruși, zboară la doar câțiva metri de sol

Pe contul de Twitter Ukraine Weapons Tracker, care urmărește desfășurarea războiului și armamentul folosit în luptă, au apărut imagini cu un pilot ucrainean de Sukhoi Su-25 ce zboară la o altitudine extrem de mică. Pe înregistrarea care taie respirația se poate observa, la un moment dat, cum se aprinde senzorul ce îl avertizează pe pilot că inamicul l-a luat în vizor. "Imagini nebunești din perspectiva pilotului cu un avion ucrainean de sprijin aerian Su-25, care zboară deasupra zonei de luptă din estul țării, aproape atingând copacii. După cum se vede (n.r. în oglinzile retrovizoare ale aeronavei), avionul este înarmat cu o configurație clasică - 4 rachete B-13L de 122 mm și 2 rezervoare externe de combustibil detașabile PTB-800", au scris pe rețeaua de socializare cei de la Ukraine Weapons Traker, experți ce urmăresc armamentul folosit în luptă.

UPDATE 15:50. Garry Kasparov, acuzații grave despre ajutoarele militare oferite Ucrainei

Garry Kasparov, marele campion la șah, și unul dintre cei mai vocali opozanți ai lui Vladimir Putin, care de-a lungul anilor a atras atenția asupra planurilor și derapajelor liderului de la Kremlin, a postat o serie de mesaje pe Twitter în care atrage atenția asupra problemelor legate de transporturile de arme către Ucraina. Mai exact, șahistul acuză faptul că armele pe care SUA le trimite în Ucraina ajung în cantități mai mici decât se anunță în mod oficial. În plus, acesta mai susține că elementele de artilerie care ajung în posesia soldaților ucraineni nu au componente electronice care permit lovirea țintelor cu o mai mare acuratețe.

UPDATE 15:38. Până la 100 de militari ucraineni sunt ucişi şi 500 sunt răniţi zilnic, anunţă ministrul ucrainean al Apărării

”Până la 100 de militari ucraineni” sunt ucişi, iar alţi ”500 sunt răniţi zilnic” în lupte cu armata rusă, anunţă joi ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov, relatează AFP, citat de news.ro. Oleksii Reznikov anunţă acest bilanţ în timp ce confruntări armate continuă să facă ravagii în Donbas, în est, în regiunea localităţilor Sivierodoneţk şi Lugansk. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţa la 1 iunie că armata ucraineană pierde între 60 şi 100 de militari pe zi.

UPDATE 14:45. Confruntările din oraşul Severdoneţk ar putea stabili traiectoria conflictului din Donbas

Se dau lupte decisive pentru soarta războiului din Ucraina. Confruntările din oraşul Severdoneţk ar putea stabili traiectoria conflictului din Donbass şi viitorul regiunii. Este avertismentul trimis de Kiev, care susţine că cele două facţiuni continuă să lupte pentru controlul fiecăruia dintre cele 80 de cartiere din oraş. În tot acest timp, Ucraina, ONU şi lumea occidentală caută soluţii pentru evitarea unei crize alimentare. 

UPDATE 14:30. Ucraina n-o iartă pe Merkel: ”Dacă a știut că scopul lui Putin era să distrugă UE, de ce a construit Nord Stream 2?”

Fostul cancelar german, Angela Merkel a vorbit pentru prima oară în public despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Ea consideră că armistiţiul semnat în 2015 a fost calea corectă și că a știut că Putin vrea să distrugă UE, dar că nu-și va cere scuze pentru politica dusă cu privire la Moscova. Ucraina nu s-a arătat convinsă de explicaţiile fostului cancelar Angela Merkel, care şi-a apărat politica faţă de Rusia, în ciuda războiului.  Un consilier al preşedinţiei ucrainene, Mihailo Podoliak o acuză pe Merkel de faptul că a favorizat dependenţa europeană de gaze naturale ruseşti. 

UPDATE 14:15. Bătălie de 14 ore între parașutiștii ucraineni și cei ruși în Donețk

Autoritățile de la Kiev au transmis că trupele ucrainene au reușit să distrugă una dintre unitățile de elită din armata rusă, Regimentul 104 de Gardă din Divizia 76, numită și "beretele albastre". În urma bătăliei care a durat 14 ore, rușii ar fi pierdut aproximativ 50 de soldați. Brigada 80 de asalt a Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat pe pagina sa de Facebook că trupele sale au oprit cu succes o încercare a rușilor de a avansa pe o autostradă din estul Ucrainei, un punct strategic important, notează Newsweek.

UPDATE 14:00. Jens Stoltenberg, diagnosticat cu zona zoster înaintea vizitei la Bucureşti

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost diagnosticat cu zona zoster şi, prin urmare, va purta discuţiile programate în România şi Germania de la distanţă, a declarat, joi, un oficial al Alianţei Nord-Atlantice, potrivit Reuters.

UPDATE 13:40. Sute de cadavre au fost găsite sub dărâmăturile din Mariupol, susțin ucrainenii

Sute de cadavre au fost găsite sub dărâmăturile clădirilor distruse din Mariupol, potrivit unui consilier al primarului oraşului. Petro Andriuşcenko, consilierul primarului Mariupololui, a vorbit pe Telegram despre o "caravană nesfârşită a morţii" în oraşul portuar ocupat, unde între 50 şi 100 de cadavre descoperite în fiecare bloc de apartamente sunt preluate de sub dărâmături şi transportate la morgi sau - în funcţie de starea în care se află cadavrele - la groapa de gunoi.

UPDATE 12:40. Ucraina ar putea recuceri Severodoneţk în 2-3 zile, crede guvernatorul regiunii Lugansk

Ucraina ar putea recuceri oraşul-cheie Severodoneţk "în două, trei zile", de îndată ce va avea arme de artilerie occidentală ”cu rază lungă de acţiune”, a afirmat Serghii Gaidai, guvernatorul regiunii ucrainene Lugansk, relatează Le Figaro. Armata rusă încearcă de săptămâni întregi să cucerească acest oraş industrial din regiunea Lugansk, important pentru controlul întregului bazin minier Donbas. Forţele ruse au avansat în jurul Severodoneţkului în ultimele zile şi controlează din nou, ”în mare măsură”, oraşul, a declarat Gaidai. Potrivit guvernatorului, situaţia din Severodoneţk a fost ”foarte dinamică” joi, cu lupte de stradă şi bombardamente ruseşti ”constante” în zonele încă controlate de ucraineni. 

Ucraina le cere statelor occidentale să livreze mai multe sisteme de lansare de rachete cu rază lungă de acţiune. Statele Unite au anunţat că vor livra patru sisteme de artilerie de precizie de tip HIMARS Kievului. Sistemele au o rază de acţiune de aproximativ 80 km, o rază puţin mai mare decât cea a rachetelor ruse, potrivit experţilor. În schimb, Washingtonul vrea să se asigure că soldaţii ucraineni sunt instruiţi să folosească aceste sisteme înainte de a le trimite mai multe, a declarat, miercuri, şeful Statului Major Interarme, generalul Mark Milley. De asemenea, Marea Britanie a anunţat că va livra un sistem similar celui trimis de SUA, numit MLRS.

UPDATE 11:30. Preşedintele Poloniei îi critică pe Macron şi Scholz pentru dialogul cu Vladimir Putin

Preşedintele Poloniei i-a criticat pe liderii Franţei şi Germaniei pentru faptul că aceştia continuă dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida invaziei declanşate de Moscova asupra Ucrainei, informează joi dpa. "Sunt uimit de toate aceste discuţii purtate cu Putin de cancelarul (federal german Olaf) Scholz, de preşedintele (francez) Emmanuel Macron. Discuţiile (cu Putin) nu duc nicăieri", a declarat preşedintele polonez Andrzej Duda pentru tabloidul german Bild, într-un interviu postat miercuri pe YouTube.

Potrivit lui Duda, citat de Agerpres, discuţiile cu Putin reprezintă "un fel de legitimizare a unei persoane care este responsabilă pentru crimele comise de armata rusă în Ucraina". Numai Putin este responsabil de trimiterea armatei sale în Ucraina, a spus Duda, adăugând că acesta a fost susţinut de comandanţii săi militari.

Liderul polonez a mai spus că situaţia actuală este comparabilă cu cea de pe vremea lui Adolf Hitler şi a celui de-Al Doilea Război Mondial.

"Şi a vorbit cineva cu Adolf Hitler aşa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial? A spus cineva că el trebuie să-şi 'salveze obrazul'? (A spus cineva) că lucrurile trebuie făcute într-un fel care să nu-l umilească pe Adolf Hitler?", a întrebat preşedintele polonez.

UPDATE 10:45. Ruşii și-au intensificat eforturile de a avansa la sud de Izium

Forţele ruse îşi consolidează eforturile şi avansează spre sudul oraşului Izium din estul Ucrainei, arată un raport publicat joi de Ministerul britanic al Apărării. Oficialii englezi susţin că armata lui Vladimir Putin are de gând să-şi întărească astfel poziţia de putere în teritoriul ocupat. "Înaintarea soldaţilor ruşi către Izium este un obiectiv stabilit încă din luna aprilie, când armata ucraineană a profitat de particularităţile câmpului de luptă pentru a-i încetini pe ruşi", a transmis ministrul britanic al Apărării, potrivit Reuters. "Cel mai probabil, Rusia vrea să recâştige teren şi să pună mai multă presiune pe Severodoneţk".

UPDATE 09:00. Uniunea Europeană ar putea interzice furnizarea de servicii cloud către Rusia

Uniunea Europeană lucrează la o posibilă interzicere a furnizării de servicii cloud către Rusia, ca parte a noilor sancţiuni împotriva Kremlinului pentru invadarea Ucrainei, a declarat miercuri un oficial UE pentru Reuters, notând că măsura este complexă din punct de vedere tehnic, transmite Reuters. Dacă va fi introdusă, nu este clar cum ar fi afectată Rusia de interdicţia UE, deoarece furnizorii de top de servicii cloud din Europa sunt companii din SUA, inclusiv Amazon, Google şi Microsoft.

Uniunea Europeană a adoptat săptămâna trecută un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi Belarusului, care include un embargo petrolier, măsuri restrictive asupra băncilor ruseşti şi interzicerea furnizării de servicii de consultanţă către Moscova. O versiune iniţială a unui comunicat de presă privind pachetul de sancţiuni, emis de Consiliul UE pe 3 iunie, se referea, de asemenea, la o interdicţie privind furnizarea de servicii cloud, dar ulterior a fost modificată pentru a elimina această referinţă. Această sancţiune nu apare în textele legale publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Un ofiţer de presă al Consiliului a spus că menţionarea iniţială a sancţiunii privind serviciile cloud a fost ”o eroare materială” şi a refuzat să spună dacă ar fi putut fi cauzată de o dezbatere pe această temă între statele UE. Un oficial al UE familiarizat cu deciziile privind sancţiunile a declarat că măsura privind serviciile cloud nu a fost niciodată propusă de Comisia Europeană, dar a adăugat că UE lucrează la introducerea interdicţiei în eventualele runde viitoare de sancţiuni, deşi este dificilă din punct de vedere tehnic.

Într-un tweet de marţi, consilierul preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, a spus că editarea comunicatului de presă de către Consiliul UE a fost făcută fără a oferi o explicaţie clară şi că sugerează o posibilă atenuare a sancţiunilor. ”Trebuie să creştem presiunea sancţiunilor, nu să scădem”, a spus el.

UPDATE 07:40. Zelenski: Soarta Donbasului ucrainean este decisă la Severodoneţk

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că oraşul estic Severodoneţk "rămâne epicentrul confruntării din Donbas", conform CNN. "Aceasta este o bătălie foarte acerbă, foarte dificilă", a spus el, adăugînd: "Probabil una dintre cele mai dificile de-a lungul acestui război. Sunt recunoscător tuturor celor care apără această linie. În multe feluri, acolo se decide soarta Donbasului nostru".

Zelenski a mai spus că miercuri "ocupanţii au anunţat vestea absolut nebună că se pregătesc să unească unele cluburi de fotbal din toate teritoriile ocupate într-un pseudo-campionat - din Doneţk, Luhansk, Herson, Melitopol, Crimeea şi chiar o parte a Georgiei". El a numit această decizie "o batjocură" la adresa poporului ucrainean. Doar revenirea la Ucraina, a subliniat ZelenskI, va însemna "o viaţă normală pentru aceste teritorii, pentru aceste oraşe — din nou ... Paşnic, sigur, deschis către lume. Şi, desigur, noi meciuri ale echipelor de talie mondială la Donbas Arena", a adăugat el, potrivit news.ro.

Volodimir Zelenski a mulţumit, de asemenea, preşedintelui Poloniei Andrzej Duda şi preşedintelui Slovaciei Zuzana Čaputová pentru iniţiativa comună de a începe "o călătorie specială în ţările europene pentru a susţine perspectiva europeană" a ţării sale. El spune că toţi diplomaţii ucraineni lucrează pe deplin în această direcţie. Preşedintele ucrainean a mai menţionat că s-a adresat miercuri reprezentanţilor celor mai mari fonduri de investiţii din lume la un eveniment privat şi le-a îndemnat să investească în Ucraina. Zelenski a vorbit cu "membrii comunităţii liderilor marilor companii americane". El i-a îndemnat "să părăsească piaţa rusă şi să nu sprijine acest război cu taxele lor" şi a spus că este foarte important pentru el să ştie că aceşti lideri susţin intensificarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

ONU: Consecinţele războiului în Ucraina se agravează în lume

Consecinţele negative în lume ale invaziei ruse în Ucraina se agravează, afectând 1,6 miliarde de persoane, a afirmat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres, prezentând un al doilea raport al Organizaţiei despre repercusiunile internaţionale ale războiului, potrivit France Presse.

"Impactul războiului asupra securităţii alimentare, energiei şi finanţelor este sistemic, grav şi se accelerează", a atenţionat el. "Pentru populaţiile din lumea întreaga războiul ameninţă să declanşeze un val fără precedent de foamete şi mizerie, lăsând în siajul său haosul social şi economic", a avertizat şeful ONU. Dacă "criza alimentară din acest an este legată şi de o lipsă de acces" la produse alimentare, "lipsa de hrană ar putea fi o problemă în anul viitor", potrivit lui.

"Nu există decât un singur mijloc de a opri această furtună care se prefigurează: invazia rusă în Ucraina trebuie să înceteze", a declarat Antonio Guterres, evocând negocierile în curs asupra unui "acord global care ar permite exportul securizat al alimentelor produse în Ucraina prin Marea Neagră şi un acces fără obstacole pe pieţele mondiale pentru alimentele şi îngrăşămintele ruseşti".

"Acest acord este esenţial pentru sute de milioane de persoane în ţările emergente, inclusiv în Africa subsahariană", a subliniat secretarul general al Naţiunilor Unite, refuzând să ofere detalii despre aceste negocieri desfăşurate de ONU de mai multe săptămâni şi fără vreun rezultat până în prezent.

Potrivit celui de-al doilea raport al ONU, realizat sub conducerea Rebecăi Grynspan, conegociatoare a ONU a acordului evocat de Antonio Guterres, "94 de ţări, cu 1,6 miliarde de locuitori, sunt grav expuse la cel puţin o dimensiune a crizei" - finanţe, alimentaţie şi energie -, "incapabile să-i facă faţă". "Din aceste 1,6 miliarde de persoane, 1,2 miliarde sau trei sferturi trăiesc în ţări grav expuse şi vulnerabile simultan celor trei dimensiuni", precizează raportul. În viitor, "nicio ţară sau comunitate nu va fi ocolită de această criză a costului vieţii", afirmă documentul citat de Agerpres.

Raportul precizează că "războiul ar putea duce la creşterea numărului persoanelor în situaţie de insecuritate alimentară cu 47 de milioane în 2022, ajungându-se la 323 de milioane până la sfârşitul anului" în curs.

"Până la 58 de milioane de africani în plus ar putea cădea în sărăcie în acest an", indică raportul, potrivit căruia extrema sărăcie în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord "ar putea afecta încă 2,8 milioane de persoane în 2022". În Asia de Sud, "500 de milioane de persoane sunt expuse grav dimensiunilor alimentară şi financiară, o situaţie agravată de puternice valuri de căldură care afectează culturile din zonă", se menţionează de asemenea în document. Pentru atenuarea crizei, "eforturi concrete trebuie făcute pentru a garanta că aprovizionările esenţiale cu hrană şi energie ajung la cei mai vulnerabili", potrivit ONU.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰