Update Război Rusia - Ucraina, ziua 128 LIVE TEXT. Bilanţul morţilor din Odessa a ajuns la 21. Rușii, acuzați că au lansat bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor
Război Rusia - Ucraina, ziua 128. O rachetă rusească a lovit vineri dimineața un bloc de apartamente cu mai multe etaje din portul Ucrainei de la Marea Neagră, Odessa, omorând cel puțin 21 persoane, a declarat un oficial local. Între timp, Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, spune că o nouă "cortină de fier" coboară între Rusia și vest și că Moscova nu va mai avea încredere în Washington și Bruxelles "de acum înainte", potrivit The Guardian.
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici
UPDATE 22:10. Ucrainenii acuză Rusia că a lansat bombe cu fosfor pe Insula Șerpilor
Armata ucraineană a acuzat vineri seară forţele ruseşti că au lansat bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor din Marea Neagră, de unde forţele Moscovei s-au retras joi seară, relatează AFP.
"În jurul orei 18.00, forţele armatei ruse au efectuat în două rânduri un atac aerian cu bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor", a postat pe Telegram şefului statului major ucrainean, Valerii Zalujnii, acuzând Moscovă "că nu își respectă propriile declaraţii".
- Corespondență Observator din Madrid. Ce au decis șefii de state și de guvern în ultima zi a summitului NATO
- Război Rusia - Ucraina, ziua 127 LIVE TEXT. Ucrainenii se declară victorioşi în Insula Şerpilor: Ruşii au fugit...
- Joe Biden, gafă la summitul NATO de la Madrid. A încurcat Suedia cu Elveția și a pus totul pe seama "emoțiilor...
Cu o zi în urmă, armata rusă a anunţat că s-a retras de pe acest teritoriu strategic "în semn de bună voinţă", după ce "şi-a îndeplinit obiectivele fixate"
UPDATE 21:05. 21 de morți în urma atacului cu rachete din Odessa
Numărul persoanelor ucise în atacul rus cu rachete asupra unei clădiri rezidenţiale din Odesa a crescut la cel puţin 21, potrivit autorităţilor locale, relatează The Guardian.
Purtătorul de cuvânt al Administraţiei militare a Odesei, Serghei Bratciuk, a declarat unei televiziuni ucrainene că 21 de oameni au fost confirmaţi ca fiind ucişi. Un băiat de 12 ani se află printre morţi, a adăugat el.
Anterior, serviciile de siguranţă ucrainene anunţau un bilanţ de 19 morţi. Doi copii se aflau printre cei morţi şi alţi şase printre zecile de răniţi, au spus oficialii, potrivit news.ro.
Autorităţile au mai spus că 41 de persoane au fost salvate din clădirea de apartamente în care locuiau 152 de oameni.
Rachetele "foarte grele şi foarte puternice" au fost lansate din aeronave care au zburat dinspre Marea Neagră, a spus Bratciuk. El a afirmat: "Cel mai rău scenariu s-a adeverit şi două aeronave strategice au venit în regiunea Odesa".
Kremlinul a negat că ar fi vizat civili. "Aş vrea să vă reamintesc cuvintele preşedintelui conform cărora forţele armate ruse nu vizează ţinte civile", a declarat jurnaliştilor, în cursul zilei de vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
UPDATE 20:35. Norvegia a anunţat un ajutor de un miliard de euro pentru Ucraina
Norvegia a anunţat vineri un ajutor de un miliard de euro pentru Ucraina pentru o perioadă de doi ani, cu ocazia unei vizite a premierului norvegian Jonas Gahr Stoere în această ţară devastată de război, relatează AFP şi Reuters.
Suma de un miliard de euro, care se adaugă ajutoarelor anterioare anunţate de Oslo, este destinată "ajutorului umanitar, reconstrucţiei ţării, cumpărării de arme şi sprijinirii funcţionării autorităţilor" ucrainene, a precizat guvernul norvegian într-un comunicat.
"Suntem alături de poporul ucrainean", a declarat premierul Stoere în comunicat. "Contribuim la sprijinirea luptei ucrainenilor pentru libertate. Ei luptă pentru ţara lor, dar şi pentru valorile noastre democratice", a mai spus el, conform AGERPRES.
Anunţul a fost făcut cu ocazia vizitei premierului norvegian vineri la Kiev, precum şi la Iahidne, un sat puternic afectat de războiul din Ucraina.
Şeful guvernului norvegian a descris situaţia din satul ucrainean drept "o imagine a iadului pe pământ", potrivit agenţiei de ştiri norvegiene NTB.
UPDATE 17:40. Reacția Moscovei, după atacul de la Odessa
”Forţele armate ruse nu vizează ţintele civile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în urma atacului de la Odessa, care s-a soldat cu moartea a douăzeci de persoane, inclusiv a doi copii, relatează The Guardian.
Kremlinul a respins acuzaţiile potrivit cărora rachetele ruseşti ar fi vizat un bloc de apartamente din apropierea portului ucrainean Odesa de la Marea Neagră, vineri dimineaţa.
”Aş dori să vă reamintesc cuvintele preşedintelui potrivit cărora forţele armate ruse nu vizează ţinte civile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă telefonică cu reporterii, transmite news.ro.
UPDATE 17:15. Școlile din Kiev se redeschid pe 1 septembrie
Școlile din Kiev vor redeschide cursurile pentru începerea anului școlar la 1 septembrie, au anunțat autoritățile orașului. Școlile din capitala ucraineană se află acum în vacanța de vară, după ce au intrat online când Rusia și-a lansat invazia în țară pe 24 februarie.
Șefa departamentului de educație și știință din Kiev, Olena Fidanian, a declarat, potrivit AFP, că cea mai importantă sarcină pentru noul an școlar "este siguranța elevilor și a profesorilor".
Teritoriile adiacente școlilor vor fi verificate pentru detectarea explozibililor, iar adăposturile antiaeriene din școli vor fi reaprovizionate cu apă, medicamente și alte lucruri necesare, a precizat ea.
Toate școlile vor organiza "instruirea necesară cu profesorii și copiii cu privire la acțiunile în timpul unei alerte antiaeriene", a adăugat Olena Fidanian.
Acei copii care nu au putut să se întoarcă la Kiev vor putea studia de la distanță, a mai spus Fidanian, potrivit MEDIAFAX.
UPDATE 15:55. Rușii anunță că au capturat rafinăria de petrol din Lisichansk
Ministerul rus al Apărării a transmis că armata sa a capturat rafinăria de petrol din Lisichansk. Ucrainenii nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informația. Anunțul a fost făcut de agenția rusă de presă, RIA, fiind ulterior preluat de BBC.
Anterior, armata ucraineană a recunoscut că rușii controlează nord-vestul și sud-estul rafinăriei. De asemenea, guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai, a declarat că forțele ruse au luat cu asalt o parte din rafinăria din Lisiceansk.
UPDATE 14:20 - Putin: Occidentul accelerează integrarea Rusiei cu Belarus
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că presiunea politică a Occidentului determină Rusia să-şi accelereze integrarea cu Belarusul vecin, relatează Reuters, citat de Agerpres
"Presiunea politică şi a sancţiunilor fără precedent din partea aşa-numitului Occident colectiv ne obligă să accelerăm procesele de integrare" cu Belarus, a declarat Putin, citat de Interfax, într-un discurs adresat - prin videoconferinţă - participanţilor la Forumul regiunilor din Federaţia Rusă şi Belarus, care se desfăşoară vineri la Grodno.
UPDATE 13:30 - Cetăţenii ruşi sunt nevoiţi să prezinte vize de intrare în Ucraina de la 1 iulie
Cetăţenii ruşi vor avea nevoie de viză pentru a intra în Ucraina, deoarece Kievul a renunţat la regimul vechi de un deceniu care nu presupunea emiterea vizelor şi care a facilitat călătoriile peste graniţe pentru cetăţenii ambelor ţări, relatează CNN, potrivit news.ro.
Decizia de a pune capăt regimului fără vize a fost anunţată miercuri de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma unei petiţii a unui cetăţean ucrainean.
Zelenski a spus că, pe fondul invaziei Rusiei, el a susţinut introducerea unor controale mai stricte pentru intrarea cetăţenilor ruşi în Ucraina.
UPDATE 13:20 - Separaţiştii pro-ruşi din estul Ucrainei anunţă că pedeapsa cu moartea va fi aplicată din 2025, potrivit unui cod penal actualizat al RDP
Separaţiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, unde doi britanici şi un marocan au fost condamnaţi la moarte, anunţă că pedeapsa cu moartea va începe să fie aplicată din 2025, potrivit unui cod penal actualizat al Republicii Populare Doneţk (RPD), relatează Reuters, potrivit news.ro.
Republica Populară Doneţk a inclus pedeapsa cu moartea în legislaţia sa din 2014, dar până în prezent legislaţia nu precizează modalitatea de punere în aplicare. Organizaţia nonguvernamentală pentru drepturile omului Amnesty International, care urmăreşte aplicarea pedepsei cu moartea în întreaga lume, nu a înregistrat niciun caz de execuţii oficiale în regiune.
În iunie, un tribunal din RDP a condamnat doi britanici – Aiden Aslin şi Shaun Pinner – şi un marocan, Brahim Saadoun, la moarte pentru ”activităţi mercenare”, după ce au fost luaţi prizonieri de către forţele ruse. Avocaţii lor spun că vor face recurs, sentinţa fiind pronunţată după un proces grăbit fără juriu şi fără acces pentru mass-media independentă sau internaţională.
Nu este clar ce ar însemna pentru bărbaţi noile legi – subliniate într-o versiune actualizată a codului executiv penal al regiunii separatiste care a fost publicată pe site-ul legislativului entităţii separatiste. Avocaţii lor nu au fost imediat disponibili pentru declaraţii.
Noul cod penal, în vigoare de vineri, prevede că pedeapsa cu moartea ar trebui să fie aplicată prin împuşcare, iar liderul republicii separatiste pro-ruse are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte acordarea de graţiere oricăror condamnaţi la moarte.
UPDATE 13:10 - Ucrainenii susţin că o nouă groapă comună, cu peste 100 de cadavre, a fost găsită la Mariupol
Consilierul primarului ucrainean al oraşului Mariupol, port strategic la Marea Azov aflat în prezent sub controlul trupelor ruse, a anunţat vineri descoperirea unei alte gropi comune cu peste 100 de cadavre, indicând totodată că exhumările au fost practic suspendate, relatează EFE şi Unian, potrivit Agerpres.
UPDATE 12:20 - Zelenski spune că aderarea Ucrainei la UE „nu ar trebui să dureze ani sau decenii”
Volodimir Zelenski a spus că drumul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană „nu ar trebui să dureze ani sau decenii”, scrie The Guardian.
Ca răspuns la evenimentele din parlamentul Ucrainei în această dimineață, unde președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sa adresat parlamentarilor prin video, președintele Ucrainei a postat pe Telegram:
"Astăzi, împreună cu prim-ministrul, semnăm o declarație comună, care este un semnal al unității tuturor ramurilor guvernamentale și o dovadă a hotărârii noastre de a atinge obiectivul strategic al Ucrainei de aderare deplină la Uniunea Europeană. Și semnarea acestei declarații ar trebui să însemne același lucru cu semnarea cererii de aderare în a cincea zi de război. Calea noastră către aderarea nu ar trebui să dureze ani sau decenii. Trebuie să depășim rapid această cale. Faceți ca partea noastră de muncă să fie perfectă. Pentru a le permite prietenilor noștri din Uniunea Europeană să ia o altă decizie istorică pentru noi la fel de rapid și într-un mod consolidat", a subliniat Zelenski.
Steagul Uniunii Europene a fost adus astăzi în Parlamentul Ucrainei. Matti Maasikas, ambasadorul UE în Ucraina, a descris pe Twitter întreaga scenă ca fiind una emoţionantă.
UPDATE 11:50 - Rusia acuză de înaltă trădare un om de ştiinţă din Siberia pentru presupusa colaborare cu serviciile secrete chineze
Rusia a reţinut un om de ştiinţă în Siberia, suspectat de trădare de stat pentru că ar fi colaborat cu serviciile de securitate ale Chinei, au declarat autorităţile regionale şi familia bărbatului. Inculpatul ar avea cancer în stadiu terminal, a relatat agenţia de presă de stat TASS, citată de Reuters, potrivit news.ro.
Dmitri Kolker, doctor în fizică şi matematică la Universitatea de Stat din Novosibirsk, al cărui site oficial menţionează că este şef al unui laborator de tehnologii optice cuantice, a fost reţinut sub acuzaţia de înaltă trădare, a anunţat departamentul judiciar din Novosibirsk, potrivit agenţiei de presă TASS.
Kolker şi tribunalul regional Sovetskii din Novosibirsk, unul dintre cele mai mari oraşe ale Rusiei, situat la aproximativ 2.800 km est de Moscova, nu au răspuns solicitărilor de declaraţii trimise prin e-mail. Un avocat al lui Kolker nu a putut fi contactat.
Mai mulţi oameni de ştiinţă ruşi au fost arestaţi şi acuzaţi de trădare în ultimii ani pentru că ar fi transmis străinilor materiale secrete. Criticii Kremlinului susţin că arestările sunt realizate pe fondul unei paranoia nefondate.
Trădarea de stat se pedepseşte cu pănă la 20 de ani de închisoare.
Familia lui Kolker a declarat că bărbatul a fost acuzat de colaborare cu serviciile de securitate chineze. Kolker a ţinut anterior prelegeri la o conferinţă internaţională în China, iar în prezent a fost transferat într-o închisoare din Moscova, a spus fiul său, Maxim, potrivit TASS.
Fiica lui Kolker a afirmat că omul de ştiinţă a fost diagnosticat cu cancer în stadiul patru, a mai relatat TASS.
UPDATE 11:50 - Ursula von der Leyen cere Ucrainei să accelereze reformele anticorupţie
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat, vineri, Ucrainei să-şi accelereze reformele împotriva corupţiei, asigurând ţara de sprijinul statelor membre pe ”drumul lung” către aderarea la Uniunea Europeană, relatează AFP, potrivit news.ro.
Ursula von der Leyen a lăudat reformele implementate deja şi instituţiile fondate pentru a crea ”un mecanism anticorupţie impresionant”, într-un discurs prin videoconferinţă adresat parlamentarilor ucraineni.
”Dar acum aceste instituţii au nevoie de mijloace de acţiune şi de oamenii potriviţi în poziţii de responsabilitate”, a mai spus ea.
”Este indicat ca noul şef al parchetului specializat în combaterea corupţiei şi noul director al Oficiului naţional ucrainean pentru luptă împotriva corupţiei să fie numiţi cât mai curând”, a subliniat şefa executivului european.
În ceea ce priveşte proiectul de reformare a Curţii Constituţionale, ea consideră ”necesar să se prevadă, prin legislaţie, o procedură de selectare a judecătorilor”.
Von der Leyen a salutat adoptarea de către Ucraina a unei legi menite să anuleze ”influenţa excesivă a oligarhilor asupra economiei”, dar a cerut ca ţara să asigure acum ”implementarea acesteia într-o manieră solidă din punct de vedere legal”.
Ursula von der Leyen a cerut, de asemenea, adoptarea unei ”legi a mass-media, care aduce legislaţia ucraineană în conformitate cu standardele Uniunii Europene şi oferă autorităţii independente de reglementare a mass-media mijloacele necesare”.
Pe 23 iunie, liderii celor 27 au acordat Ucrainei statutul de candidat la blocul comunitar.
”Drumul de urmat va fi lung, dar Europa va fi alături de voi la fiecare pas, oricât de mult va dura, din acele zile negre de război până în momentul în care treceţi pragul în Uniunea noastră Europeană”, a promis Ursula von der Leyen.
UPDATE 11:00 - Oleksandr Usik despre viaţa în armata ucraineană: Mă rugam să nu mă ucidă nimeni şi să nu împuşc pe nimeni
Pugilistul Oleksandr Usik, deţinătorul centurilor IBF, WBA şi WBO la categoria grea, a vorbit despre viaţa în armata ucraineană, el povestind că se ruga să nu fie ucis, relatează The Guardian, potrivit news.ro.
La scurt timp după startul ofensivei militare a Rusiei în Ucraina, Usik şi prietenul său Vasili Lomacenko, de asemenea boxer, s-au alăturat armatei ucrainene.
“Eram în fiecare zi pe străzi în patrulare. Mă rugam: “Te rog, Doamne, nu lăsa pe cineva să mă ucidă. Te rog să nu laşi pe nimeni să mă împuşte. Şi te rog să nu mă faci să împuşc altă persoană”, povesteşte Usik.
“Însă dacă m-aş fi simţit în pericol, dacă aş fi simţit că viaţa mea sau a familiei mele este în pericol, aş fi făcut-o”, a adăugat el.
Oleksandr Usik a părăsit zona de război spre sfârşitul lunii martie, pentru a începe un stagiu de pregătire în Polonia. În social media, au apărut rapid imagini cu menţiunea că una dintre fostele sale case a fost devastată de soldaţii ruşi. “Nu era o fostă casă a mea. Este vorba chiar de casa mea din Vorzel. Acea locuinţă îmi aparţine şi da, este adevărat. Soldaţii ruşi au intrat în ea. Au distrus lucruri şi au stat acolo o perioadă. Familia mea nu este în Ucraina, dar mulţi prieteni apropiaţi sunt încă în ţară. Vorbesc cu ei în fiecare zi. Îi întreb cum se simt, dacă sunt într-un loc sigur. Vreau să fiu acolo şi imediat după meci voi pleca înapoi în Ucraina”, a mai spus sportivul.
UPDATE 10:20 - Rusia continuă asaltul asupra oraşului Lisichansk şi încearcă să încercuiască trupele ucrainene, transmit oficialii de la Kiev
Trupele din Rusia încearcă să încercuiască forţele ucrainene la periferia oraşului Lisichansk, în regiunea Lugansk din estul Ucrainei, pentru a putea prelua controlul ultimei redute importante ucrainene în această regiune din Donbas, pe care o asediază de mai multe săptămâni, relatează vineri EFE şi Unian, potrivit Agerpres.
Ruşii atacă cu tiruri de artilerie puţinele poziţii pe care ucrainenii le mai deţin la Lisichansk, indică Statul Major General al forţelor armate ucrainene într-un buletin cu situaţia de pe front, publicat vineri pe pagina sa de Facebook.
"Inamicul încearcă să preia controlul" asupra unui tronson al autostrăzii care leagă de Lisichansk de Bahmutul vecin, "dar nu prea reuşeşte", susţine înaltul comandament ucrainean.
Concomitent, ruşii "desfăşoară operaţiuni de asalt cu scopul de a bloca sprijinul logistic pentru unităţile ucrainene din această zonă".
Atacuri au loc continuu, astfel încât locuitorii care au rămas la Lisiceansk stau aproape non-stop în subsoluri sau în casele lor, afirmă şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, Serhii Gaidai, citat de Unian.
Trupele ruse atacă şi deţin o parte din rafinăria de petrol din oraş, unde distrug practic casă cu casă, spune el, adăugând că "inamicul tot încearcă să încercuiască forţele ucrainene, atacând Lisichansk dinspre sud şi vest".
Potrivit acestuia, pe lângă blocuri de locuit au luat foc şi două centre comerciale.
În acelaşi timp, ocupanţii şi-au intensificat bombardamentele şi asupra Doneţk, unde în ultimele 24 de ore au fost ucise cel puţin patru persoane, a declarat vineri şeful administraţiei militare regionale ucrainene din Doneţk, Pavlo Kirilenko, care a remarcat că tirurile "sunt din ce în ce mai intense şi mai haotice".
"La ora actuală, 340.000 de locuitori au rămas pe teritoriul Doneţkului aflat sub control ucrainean, adică 45% din regiune", a afirmat Kirilenko, indicând că, din 2014 până la 24 februarie a.c., în cele două treimi din regiunea Doneţk îşi aveau reşedinţa permanentă 1.670.000 de persoane. Dar de la începutul ofensivei ruse, numărul populaţiei din zonă s-a redus de aproape cinci ori.
El a recomandat evacuarea de urgenţă a locuitorilor din Bahmut, unde au mai rămas 24.000 de persoane dintr-un total de 90.000, la începutul invaziei ruse în februarie.
Trupele ruse intenţionează să obţină un control total asupra regiunilor Lugansk şi Doneţk, componente ale bazinului carbonifer Donbas, aflat la frontiera cu Rusia, pentru a stabili un coridor ce le-ar permite să unească această fâşie cu zonele din sudul ţării, pe care deja le controlează, şi cu peninsula Crimeea, ocupată încă din 2014.
Totodată, ruşii îşi continuă ofensiva în regiunea Harkov, în nord-est, a cărei capitală cu acelaşi nume este al doilea cel mai important oraş din Ucraina.
"În direcţia Harkov, inamicul a concentrat grupuri de trupe din Districtul militar Vest, apărând liniile ocupate anterior şi deschizând focul sistematic asupra poziţiilor forţelor ucrainene pentru a le frâna acţiunile", se afirmă în comunicat.
În ultimele ore, s-au înregistrat atacuri cu rachete ruseşti şi în unele regiuni din sudul Ucrainei, precum Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, deja controlată de Rusia.
Mai multe rachete au provocat moartea a cel puţin 17 persoane, între care doi copii, şi rănirea altor 30 în regiunea Odesa, unde se află principalul port ucrainean la Marea Neagră
UPDATE 09:30 - Doi copii, printre cei 18 morți în urma loviturii cu rachete rusești asupra Odessei
Doi copii se numără printre cele 18 persoane ucise în urma unei lovituri cu rachete la Odessa, potrivit ultimei actualizări a guvernatorului regional Maksym Marchenko, potrivit The Guardian.
Anterior, deputatul ucrainean Roman Hryshchuk a distribuit un videoclip despre care susţine că a fost filmat după atac, spunând "Închipuiți-vă: vă treziți și vă dați seama că nu există nicio ieșire. Oamenii au fost prinși în propriile lor apartamente după ce rachetele rusești au lovit un bloc din Odessa”
UPDATE 09:20 - Rusia: Spionajul industrial, o prioritate a lui Putin pentru serviciile de informaţii externe
Kremlinul mizează pe spionaj industrial pentru dezvoltarea Rusiei, în contextul în care această ţară se confruntă cu sancţiuni occidentale, notează vineri DPA, potrivit Agerpres.
"Ca şi în trecut, una dintre priorităţile în activitatea SVR (serviciile de informaţii externe) este de a sprijini dezvoltarea potenţialului industrial", a declarat preşedintele rus Vladimir Putin joi, în cursul unei vizite la sediul SVR, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.
Acest lucru este deosebit de important având în vedere sancţiunile occidentale, a subliniat el.
Munca agenţilor este una dintre cele mai importante activităţi, potrivit lui Putin.
Ei trebuie nu doar să obţină informaţii din industrie, dar şi să furnizeze baza pentru planificarea strategică şi analiza proceselor internaţionale, a declarat liderul rus.
Vizita lui Putin la sediul serviciilor secrete a avut loc cu ocazia marcării a 100 de ani de la apariţia serviciilor de informaţii externe ruse, foste sovietice.
Putin însuşi a fost mult timp un ofiţer al serviciului secret sovietic KGB, staţionat în fosta Germanie de Est în anii 1980.
UPDATE 09:10 - Rusia recrutează angajaţi pentru reconstruirea oraşelor ocupate în Ucraina
Autoritățile din Rusia au lansat o campanie de recrutare a lucrătorilor esențiali pentru „reconstrucția” teritoriilor din estul Ucrainei ocupate de armata lui Putin, potrivit mai multor anunţuri publice apărute în mediul online pe site-uri dedicate locurilor de muncă, dar și în cadrul știrilor, scrie The Moscow Times.
UPDATE 08:40 - Cancelarul Germaniei îndeamnă Lituania și UE să nu mai restricționeze circulația de mărfuri între Rusia și Kaliningrad
Vorbind în cadrul unei conferințe de presă la Madrid, unde se află cu ocazia summit-ului NATO, Olaf Scholz a precizat că ține de Uniunea Europeană să stabilească cadrul și regulile necesare pentru transportul de mărfuri între Rusia și regiunea sa de la Marea Baltică, scrie Politico. “Aceste reguli trebuie întotdeauna stabilite în lumina faptului că avem de-a face cu traficul de mărfuri dintre două părți ale Rusiei”, a subliniat Olaf Scholz.
UPDATE 07:30 - Zelenski anunţă că Ucraina exportă energie electrică spre UE, prin România
Ucraina a început să exporte energie electrică într-un mod ''semnificativ'' spre Uniunea Europeană, prin România, a anunţat joi seara preşedintele Volodimir Zelenski, relatează AFP, potrivit Agerpres.
''S-a făcut un pas important în apropierea noastră de Uniunea Europeană'' joi, a afirmat preşedintele Ucrainei, ţară a cărei candidatură la UE a fost susţinută săptămâna trecută de Cei 27.
Kievul ''a început să exporte într-un mod semnificativ energie electrică spre teritoriul UE, spre România'', iar ''aceasta este doar o primă etapă'', a spus el într-o videoconferinţă.
''Ne pregătim să creştem livrările'', a adăugat Zelenski, subliniind că electricitatea ucraineană poate înlocui o parte considerabilă din gazul rusesc consumat de europeni.
''Nu este doar o chestiune de venituri din export pentru noi, este o chestiune de securitate pentru întreaga Europă'', a insistat el.
Reţeaua de electricitate ucraineană a fost conectată la reţeaua europeană la jumătatea lunii martie, ceea ce ar trebui să ajute ţara să îşi menţină funcţionarea în pofida războiului.
Ucraina a fost sincronizată cu reţeaua electrică rusă până la invadarea sa, la 24 februarie, şi apoi a funcţionat autonom.
''De astăzi, Ucraina poate exporta energie electrică spre piaţa UE'', a scris joi pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
''Acest lucru va oferi o sursă suplimentară de energie electrică pentru UE. Şi venituri indispensabile pentru Ucraina. Deci suntem ambele părţi câştigătoare'', a menţionat ea.
UPDATE 07:00 - Lavrov spune că între Moscova şi Occident se lasă "o nouă cortină de fier"
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, spune că o nouă „cortină de fier” coboară între Rusia și Vest și că Moscova nu va mai avea încredere în Washington și Bruxelles „de acum înainte”. Procesul „a început”, a spus Lavrov după o serie de discuții cu omologul său din Belarus, scrie The Guardian. „În ceea ce privește o cortină de fier, în esență ea coboară deja.”, a spus Lavrov.
UPDATE 07:00 - Atac cu rachete în Odessa. Cel puţin 17 morţi
O rachetă rusească a lovit vineri dimineața un bloc de apartamente cu mai multe etaje din portul Ucrainei de la Marea Neagră, Odessa, omorând cel puțin 14 persoane, a declarat un oficial local, potrivit The Guardian.
„Numărul morților ca urmare a unui atac asupra unui bloc de apartamente cu mai multe etaje a crescut acum la 14”, a declarat Serhiy Bratchuk, purtătorul de cuvânt al administrației regionale Odesa, pe canalul său Telegram.
UPDATE 07:00 - General ucrainean: Rusia foloseşte rachete imprecise din epoca sovietică
Rusia a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni numărul rachetelor pe care le-a lansat asupra Ucrainei, dar aproximativ jumătate dintre aceste rachete provin din stocurile rămase din perioada sovietică şi sunt mai puţin precise, ceea ce explică lovirea unor zone civile, a declarat un general ucrainean, citat joi de Reuters.
Potrivit generalului de brigadă Oleksii Hromov, care a dat declaraţii la o conferinţă de presă, Rusia încearcă să lovească infrastructuri critice şi militare ucrainene, dar folosirea unor rachete mai puţin precise produse în epoca sovietică are ca efect creşterea numărului victimelor civile.
Generalul ucrainean îi contrazice astfel pe politicienii din ţara sa care susţin că Rusia atacă deliberat ţinte civile pentru a crea panică.
''Ţintele inamicului rămân instalaţiile militare, infrastructura critică şi industria, reţelele de transport. În acest timp, există pierderi semnificative în rândul populaţiei civile din cauza raidurilor'' cu rachete cu precizie redusă, explică generalul Hromov.
''În peste 50% din raiduri inamicul foloseşte rachete din rezerva sovietică'', iar în prima jumătate a lunii iunie au fost lansate asupra Ucrainei în total 120 de rachete ruseşti, număr care a crescut la 202 în a doua jumătate a lunii, când au fost lovite în urma acestor raiduri 68 de zone civile, a mai precizat generalul ucrainean.
Trupele ruse s-au retras joi de pe insula Şerpilor din Marea Neagră, dar îşi continuă înaintarea progresivă în provincia Lugansk din estul Ucrainei.
La Lisichansk, ultimul oraş din această provincie rămas sub controlul armatei ucrainene, situaţia este ''extrem de dificilă'', cu bombardamente ''foarte puternice'' care fac imposibilă evacuarea civililor, a declarat guvernatorul Luganskului, Serghei Gaidai. Totuşi, adaugă acesta, trupele ruse sunt încă ţinute de defensiva ucraineană la periferia oraşului şi nu au loc lupte de stradă.
UPDATE 07:00 - SUA îngheaţă active de peste 1 miliard de dolari ale unui oligarh rus
Trezoreria americană a anunţat joi îngheţarea unor active în valoare de peste un miliard de dolari aparţinând unei companii înregistrate în SUA, dar care aparţine de fapt oligarhului şi politicianului rus Suleiman Karimov, deja sancţionat de Washington chiar de dinaintea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, relatează AFP, potrivit Agerpres.
O investigaţie a autorităţilor americane a ''relevat că Suleiman Karimov a folosit o serie complexă de structuri legale şi de interpuşi pentru a-şi disimula interesele în Heritage Trust'', o companie cu sediul în statul american Delaware, stat care este fieful preşedintelui Joe Biden şi are un regim fiscal foarte avantajos pentru societăţile comerciale, atrăgând astfel numeroase companii străine.
Miliardarul Karimov se regăseşte din 2018 pe lista de sancţiuni a SUA pentru presupuse fapte de spălare de bani, iar în prezent se numără şi printre oligarhii ruşi sancţionaţi de UE după agresiunea rusă asupra Ucrainei.
UPDATE 07:00 - Bulgaria îndeamnă Moscova să retragă ultimatumul diplomatic care presupune ameninţarea cu închiderea ambasadei Rusiei la Sofia
Fostul premier al Bulgariei, Kiril Petkov, a cerut joi Rusiei să renunţe la ultimatumul diplomatic trimis după ce Sofia a expulzat 70 diplomaţi ruşi, care includea ameninţarea de a închide ambasada Rusiei în statul balcanic, relatează Reuters, potrivit news.ro.
Bulgaria, membră a Uniunii Europene şi a NATO, a anunţat, marţi, că va expulza 70 de membri ai personalului diplomatic rus sub acuzaţia de spionaj şi a stabilit un plafon pentru misiunea diplomatică a Moscovei, deoarece tensiunile dintre cele două ţări, apropiate în trecut, s-au intensificat, pe fondul invaziei lansate de Rusia în Ucraina.
Decizia Bulgariei, anunţată de Ministerul bulgar de Externe şi de Kiril Petkov, fostul premier, a fost inclus cel mai mare număr de diplomaţi ruşi expulzaţi de către Sofia în ultimii ani şi ar include mai mult jumătate din misiunea diplomatică a Moscovei în Bulgaria, dacă va fi pusă în aplicate.
Într-o notă diplomatică văzută de Reuters, ambasada Rusiei i-a transmis, joi, Sofiei să anuleze decizia de expulzare până vineri la prânz. În caz contrar, ambasada a precizat că va cere Moscovei să ia în considerare încetarea completă a prezenţei diplomatice fizice a Rusiei în Bulgaria.
Ambasadorul Rusiei, Eleonora Mitrofanova, care a numit expulzările Bulgariei drept ”un pas ostil fără precedent”, nu a răspuns solicitării unor declaraţi.
Petkov a cerut Rusiei să menţină deschise canalele diplomatice dintre Moscova şi Sofia, în pofida expulzărilor. El a mai subliniat că vor rămâne 43 de diplomaţi ruşi în Sofia, comparativ cu prezenţa a doar 12 diplomaţi bulgari la Moscova. ”Credem în necesitatea dialogului pentru care canalele diplomatice sunt esenţiale”, a afirmat Petkov.
”Din acest motiv, solicităm Ambasadei Federaţiei Ruse să retragă nota depusă astăzi. De dragul trecutului şi de dragul viitorului, trebuie să fim capabili să facem paşi înainte prin respect reciproc”, a adăugat el.
Petkov, care săptămâna trecută a fost îndepărtat de la putere de Parlament printr-o moţiune de cenzură, a adoptat o poziţie de sprijin neobişnuit de puternic faţă de Ucraina, în contextul în care Bulgaria s-a bucurat de legături strânse cu Moscova în perioada comunismului.
El l-a demis pe ministrul Apărării pentru că a refuzat să descrie aşa-numita ”operaţiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina drept război.
În plus, oficialul bulgar a susţinut sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Moscovei şi a fost de acord ca Bulgaria să repare echipamentul militar ucrainean deteriorat.
Decizia de a expulza diplomaţii ruşi i-a înfuriat pe socialiştii bulgari, aliaţi în fostul Guvern de coaliţie al premierului Kiril Petkov, care au anunţat miercuri că nu vor sprijini un nou executiv condus de Petkov.
Poziţia socialiştilor ar putea aduce Bulgaria mai aproape de organizarea de noi alegeri în toamnă, al patrulea scrutin din aprilie 2021.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰