Război Rusia - Ucraina, ziua 107 LIVE TEXT. Ucraina şi-a epuizat armamentul şi se bazează pe livrările din Occident. Rusia retrage din Severodoneţk cele mai brutale trupe

Război Rusia - Ucraina, ziua 107. Se duc în continuare lupte aprige pe frontul din Ucraina. Armata lui Vladimir Putin continuă să atace importante zone ale ţării, în timp ce ucrainenii încearcă să ţină întreaga situaţie sub control. Efectele războiului de la graniţa României se resimt încet încet în întreaga lume. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a comparat invazia Rusiei cu pandemia de Covid şi a descris armele şi sancţiunile ca pe un vaccin, pe măsură ce poziţia militară a Ucrainei în Donbas se înrăutăţeşte, scrie The Guardian, potrivit news.ro..

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - prezent, aici

UPDATE 21:23 - Nou schimb de prizonieri între Ucraina şi Rusia

Ucraina a efectuat, vineri, un nou schimb de prizonieri cu Rusia, anunţă Vitali Kim, un oficial regional ucrainean, conform postului de televiziune BBC News, citat de news.ro. Patru militari ruşi care erau prizonieri în Ucraina au fost eliberaţi în schimbul a cinci militari ucraineni, a declarat Vitali Kim, guvernatorul regiunii Mikolaiv. Acesta este al 11-lea schimb de prizonieri între Ucraina şi Rusia de la începerea invaziei militare ruse, pe 24 februarie. În acelaşi timp, Marea Britanie, Ucraina, Germania şi Naţiunile Unite au exprimat preocupări privind condamnarea la moarte a doi cetăţeni britanici şi a unui marocan de către o instanţă prorusă din regiunea separatistă ucraineană Doneţk. "Premierul Boris Johnson este consternat de condamnarea la moarte a acestor oameni. Erau membri ai armatei ucrainene şi sunt prizonieri de război", a transmis vineri Guvernul de la Londra.

UPDATE 18:10 - Ruşii au adus în Ucraina unul dintre cele două trenuri blindate din dotarea Armatei

Ruşii au adus în Ucraina unul dintre cele două tancuri blindate care se află în dotarea Armatei. Potrivit publicaţiei italiene Corriere, armata rusă are în dotare două astfel de trenuri blindate, iar unul dintre ele a fost surprins în aceste zile în regiunea Melitopol. Sursele oficiale susţin că Rusia ar avea doar două trenuri blindate, dar este posibil ca armata rusă să dispună de mai multe. Rusia a folosit trenurile blindate şi în conflictele din trecut, din Georgia şi Crimeea.

UPDATE 17:15 - Ruşii şi-au blindat tancurile cu pietre

Militarii ruşi şi-au blindat tancurile cu plase de fier pline cu pietre. Imaginile postate pe reţelele de socializare arată cum soldaţii ruşi au recurs la măsuri disperate de teama lansatoarelor de rachete ucrainene.

UPDATE 16:35 - Rusia retrage din Severodoneţk cele mai brutale trupe

Ruşii retrag din luptele de la Severodoneţk trupele buriate. Soldaţii buriaţi, veniţi de la graniţa Siberiei cu Mongolia, sunt consideraţi a fi cei mai cruzi militari din armata rusă. "Cad ca muştele. Rasiştii au scos ultimii buriaţi din Severodoneţk pentru că nu rezistă în lupta cu apărătorii ucraineni. Luptele aprige continuă în interiorul Severodoneţk. Buriaţii s-au retras pentru că sunt mult mai slabi decât apărătorii noştri", a declarat Serghei Haidai, şeful Administraţiei Militare ucrainene a Regiunii Lugansk, citat de Yahoo News.

DATE 15:25 - Ucraina şi-a epuizat tot armamentul rusesc şi sovietic şi depinde exclusiv de artileria din Occident

Kievul şi-a epuizat tot armamentul de fabricaţie rusă şi sovietică şi depinde de-acum exclusiv de armamentul care-i este furnizat de aliaţii săi străini - şi anume artilerie occidentală, trag un semnal de alarmă mai multe surse militare americane, relatează AFP, citat de news.ro. Adjunctul directorului serviciilor militare ucrainene de informaţii Vadim Skibiţki declară cotifianului britanic The Guardian că Ucraina trage 5.000-6.000 de obuze de artilerie pe zi - de la începutul războiului.

”Este un război al artileriei acum (...), iar noi pierdem în domeniul artileriei”, avertizează el. ”Ucraina deţine o piesă de artilerie la 10-15 piese ruseşti, precizează Skibiţki. ”Totul depinde acum de ceea ce Occidentul ne dă”, subliniază adjunctul directorului serviciilor militare ucrainene de informaţii.

UPDATE 14:30 - Vladimir Putin rescrie istoria. A declarat că nu invadează un teritoriu străin, ci recuperează pământul rusesc

Vladimir Putin rescrie istoria în interes propriu. Liderul de la Kremlin spune că recuperează pământul rusesc asemenea ţarului Petru cel Mare. Între timp, în războiul din Ucraina trei soldaţi luaţi prizonieri de ruşi au fost condamnaţi la moarte. Este vorba de trei cetăţeni străini, dintre care doi britanici. Pe front, se duc în continuare lupte brutale pentru Severodoneţk, iar Kievul recunoaşte că pierde şi 200 de militari zilnic.

UPDATE 13:40 - Putin: Occidentul nu va renunța la gazul şi petrolul rusesc în următorii ani

Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, este de părere că statele din vest nu vor putea să renunțe în următorii ani la petrolul și gazele pe care țara sa le exportă. El a mai subliniat că nimeni nu știe ce s-ar întâmpla dacă companiile rusești nu ar acoperi cererea occidentalilor. Aceste afirmații vin la scurt timp după ce un oficial american a declarat că profiturile din domeniul energetic au crescut după începerea războiului, notează BBC.

UPDATE 13:00 - Două noi puncte de trecere a frontierei vor fi deschise la graniţa cu Ucraina

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat joi că la graniţa cu Ucraina vor fi deschise două noi puncte de trecere a frontierei, la Vicovu de Sus şi la Racovăţ, scrie Agerpres.

"În privinţa frontierei de nord, la graniţa cu Ucraina, vor fi deschise două noi puncte de frontieră, este vorba de Vicovu de Sus şi Racovăţ. Practic, în aceste două noi puncte de trecere a frontierei vor fi preluate fluxuri care vor contribui la reducerea presiunii asupra vămii Siret, care gestionează la acest moment un număr semnificativ de automarfare, camioane", a spus Cărbunaru la Palatul Victoria, după şedinţa autorităţilor responsabile pentru optimizarea traficului la frontiera cu Ucraina şi Moldova, la care au participat premierul Nicolae Ciucă şi premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa.

"În urma discuţiilor purtate între cei doi prim-miniştri şi între autorităţile responsabile, s-au dispus mai multe măsuri. În primul rând, la ora la care vorbim, şeful Poliţiei de Frontieră împreună cu reprezentanţii autorităţilor responsabile din România au plecat deja către Albiţa, unde se vor întâlni cu partenerii lor din Republica Moldova pentru a discuta la faţa locului despre măsurile de fluidizare necesare, (...) astfel încât să grăbească ritmul în care sunt procesate mărfurile care vin din Republica Moldova, multe dintre ele provenind din Ucraina afectată de agresiunea militară rusă şi de blocajul de la porturile sale", a afirmat Cărbunaru.

Acesta a menţionat că o altă măsură care va reduce presiunea care există în acest moment la Vama Albiţa şi la Galaţi este organizarea fluxurilor de mărfuri în funcţie de încărcătură.

"Spre exemplu, camioanele goale vor fi dirijate într-o primă etapă către Oancea, unde sunt valori de trafic mai reduse şi sunt în analize şi alte puncte unde ar putea fi dirijate camioanele goale pentru a permite camioanelor încărcate cu marfă să poată fi procesate în noua procedură", a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

El a mai spus că premierul Nicolae Ciucă a dispus tuturor autorităţilor statului român care lucrează în punctele de trecere a frontierei un program de lucru permanent, 24 de ore pe zi, 7 zile din 7, iar pentru Isaccea a dispus Ministerului Apărării Naţionale să trimită un bac suplimentar, pentru a asigura fluenţa transportului în această zonă. 

UPDATE 12:30 - Rusia a lovit depozitul de cereale în Nikolaev

Primarul din Nikolaev spune că orașul-port din sud rămâne sub bombardamentul ruşilor care lovesc din toate direcţiile. Liniile rușilor se află în prezent la 20-30 km de oraș, a declarat Oleksandr Senkevych, potrivit BBC .

El spune că un port privat din oraș, care este unul dintre cele mai mari porturi de cereale din Ucraina, a fost lovit recent de bombardamentele rusești. Cartierul său de marfă a fost avariat, fiind vorba de patru locuri de depozitare arse și toate cerealele din interior s-au pierdut.

UPDATE 12:20 - Ucrainenii sunt dominați 40 la 1 de către ruși. Trupele lui Vladimir Putin au arme mai multe și mai puternice

Trupele ucrainene suferă pierderi masive, fiind depășite în raport de 20 la 1 în ceea ce privește artileria și de la 40 la 1 în ceea ce privește muniția de către forțele rusești, după cum arată o nouă analiză a serviciilor secrete asupra modul în care evoluează conflictul din Ucraina, notează The Independent.

UPDATE 12:10 - Ucraina e la mila Occidentului, la un pas să lupte cu mâinile goale împotriva ruşilor

Ucraina e pe cale să ajungă în impas, blocată pe de-o parte de atacurile Rusiei şi pe de alta de lipsa echipamentelor militare. Şeful Serviciilor de Informaţii de la Kiev a declarat că ruşii avansează pe mai multe fronturi, iar armata ucraineană face faţă cu greu ofensivei din cauza armamentului care se împuţinează văzând cu ochii. "Totul depinde acum de ceea ce ne pune la dispoziţie Occidentul", susţine Vadim Skibiţki. 

UPDATE 12:10 - Armata ucraineană anunţă că ruşii avansează spre localitatea Bahmut, pentru a putea controla Severodoneţk

Trupele ruse au avansat spre oraşul Bahmut (Artemivsk), cu atacuri ce par să aibă drept scop decuplarea oraşului Severodoneţk de liniile de aprovizionare, în timp ce lupte intense continuă în regiunea Donbas, potrivit armatei ucrainene, informează vineri dpa, potrivit Agerpres.

"Inamicul avansează în direcţia Vozdvijenka-Rotî, are parţial succes, este fixat pe liniile ocupate", a informat Statul Major al armatei ucrainene în raportul său.

Localităţile sunt situate la circa 10 km sud-vest de oraşul Bahmut. Din aceste localităţi, forţele ruse ar putea bombarda cu arme grele drumul care leagă Bahmut de Severodoneţk.

Între timp, luptele din jurul oraşului Severodoneţk continuă, fără schimbări majore. Potrivit Statului Major ucrainean, trupele ruse încearcă în continuare, "fără succes, să-şi impună controlul deplin asupra oraşului".

Severodoneţk este unul dintre ultimele oraşe care stau în calea Rusiei pentru un control deplin asupra regiunii Donbas, din estul Ucrainei. Localizarea oraşului pe malul râului Doneţ constituie de asemenea un avantaj.

Regiunea Donbas este puternic industrializată şi controlul asupra ei i-ar permite Rusiei să creeze o legătură terestră cu Peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014.

În direcţia oraşului Sloviansk, o altă ţintă strategică a operaţiunii militare ruse în Donbas, Rusia a concentrat trupe, "încercând să creeze condiţii pentru reluarea ofensivei", mai indică raportul citat.

Totodată, în ultimele 24 de ore forţele armate ucrainene au respins câteva atacuri în Doneţk şi Luhansk (Lugansk).

Potrivit AFP, armata ucraineană a anunţat vineri că a lovit poziţii ruse în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, regiune aflată aproape în totalitate sub controlul forţelor ruse şi unde Moscova ar putea organiza în curând un referendum în vederea anexării acestui teritoriu la Rusia.

"Aviaţia noastră a lovit poziţii ruse, locuri unde se concentrează echipamente şi personal, şi depozite în jurul a cinci localităţi din regiunea Herson", a raportat Statul Major al armatei ucrainene.

Aproape întreaga regiune Herson, inclusiv capitala regională, este ocupată de trupele ruse chiar din primele zile ale invaziei lansate pe 24 februarie.

Având ieşire atât la Marea Azov, cât şi la Marea Neagră, această regiune cu o suprafaţă de circa 28.000 de kilometri pătraţi număra peste un milion de locuitori înainte de război.

Unul dintre negociatorii ruşi în conflictul din Ucraina a evocat pe 1 iunie viitoarea organizare a unui referendum în teritoriile ocupate de ruşi, în vederea anexării, referendum ce ar putea avea loc în iulie, proiect denunţat de Kiev.

Rusia a organizat un referendum în Crimeea în 2014, înainte de a anexa peninsula. 

UPDATE 12:10 - McDonald’s redeschide restaurantele în Rusia, sub un nou nume şi cu un nou patron

Restaurantele McDonald’s se redeschid duminică în Rusia, de Ziua Naţională a Rusiei, cu nume şi patron noi, la mai bine de trei decenii după ce lanţul occidental de fast-food extrem de popular a ajuns în Rusia, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Relansarea va avea loc de Ziua Rusiei, o sărbătoare naţională care celebrează independenţa ţării, în aceeaşi locaţie emblematică din Piaţa Puşkin din Moscova, unde McDonald’s a fost deschis pentru prima dată în ianuarie 1990.

La începutul anilor 1990, când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, McDonald’s a ajuns să întruchipeze detensionarea relaţiilor din timpul Războiului Rece şi a atras milioane de ruşi să guste mâncarea şi să cunoască cultura americană. Ieşirea companiei americane de pe piaţa rusă reprezintă simbol puternic al modului în care Rusia şi Occidentul îşi întorc din nou spatele.

McDonald's a anunţat luna trecută că îşi vinde restaurantele din Rusia unuia dintre licenţiaţii locali, Alexander Govor.

”Arcadele aurii” emblematice ale McDonald’s au fost demontate în locaţiile din Moscova şi Sankt Petersburg pentru a face loc unui nou logo care conţine imaginea a doi cartofi prăjiţi şi a unei chifle de hamburger pe un fundal verde. Redeschiderea va acoperi iniţial 15 locaţii din Moscova şi regiunea înconjurătoare.

Govor a spus că intenţionează să extindă noul brand, al cărui nume nu a fost încă dezvăluit, la 1.000 de locaţii din toată ţara şi să redeschidă toate restaurantele lanţului în termen de două luni. Cu toate acestea, pot exista unele obstacole.

Sunt necesare decenii pentru a construi un brand, a declarat Peter Gabrielsson, profesor de marketing internaţional la Universitatea Vaasa din Finlanda, iar noua lansare este crucială pentru succesul viitor al mărcii.

”Ziua deschiderii este importantă pentru că este prima dată când consumatorii pot simţi, atinge şi vedea cu adevărat marca şi ceea ce reprezintă acesta. Reacţia este importantă şi, evident, oamenii o vor compara cu McDonald’s”, a mai explicat el.

McDonald’s, cel mai mare lanţ de fast-food din lume, deţinea 84% din cele aproape 850 de restaurante ale sale din Rusia şi a încasat aproximativ 1,4 miliarde de dolari în urma vânzării către Govor, al cărui companie administrase anterior 25 de restaurante.

UPDATE 11:30 - Antony Blinken cere Rusiei respectarea normelor de drept internațional în ce privește prizonierii de război

Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a cerut vineri respectarea normelor de drept internațional în ce privește prizonierii de război, denunțând așa-zisul proces în care cei doi britanici și un cetățean marocan, capturați în timp ce luptau în armata ucraineană la Mariupol, au fost condamnați la moarte de ruși.

„Suntem profund îngrijorați de relatările privind un proces înscenat și de sentințele împotriva combatanților legali care servesc în forțele armate ale Ucrainei. Facem apel la Rusia și apropiații săi să respecte dreptul internațional umanitar, inclusiv drepturile acordate prizonierilor de război”, a transmis secretarul de stat american Antony Blinken într-un mesaj pe twitter.

UPDATE 10:10 - Londra avertizează că există riscul ca în Mariupol să izbucnească un focar major de holeră

Rusia se străduieşte să ofere servicii publice esenţiale populaţiei din teritoriile ocupate, iar oraşul portuar Mariupol este expus riscului izbucnirii unui focar major de holeră, a anunţat Ministerul britanic al Apărării în raportul zilnic de informaţii cu privire la războiul din Ucraina, pe Twitter, potrivit news.ro.

Accesul la surse de apă potabilă a fost ”inconsecvent”, iar întreruperile majore ale serviciilor de telefonie şi internet continuă, se mai arată în comunicat.

Mariupolul este expus ”riscului izbucnirii unui focar major de holeră”, iar în Herson există un ”deficit critic” de medicamente, mai precizează comunicatul.

UPDATE 10:00 - Kievul prezintă un nou bilanţ: Între 100 şi 200 de militari ucraineni sunt ucişi zilnic pe front

Între 100 şi 200 de militari ucraineni sunt ucişi în prima linie în fiecare zi, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak pentru BBC, potrivit news.ro

Mihailo Podoliak a spus că Ucraina are nevoie de sute de sisteme de artilerie occidentale pentru a avea un cadru echitabil de luptă cu Rusia în regiunea estică Donbas. El a mai afirmat că Ucraina nu este pregătită să reia negocierile de pace cu Rusia.

Trupele ucrainene se află sub un bombardament constant în timp ce forţele ruse încearcă să preia controlul asupra întregului Donbas.

”Forţele ruse au aruncat aproape tot ce nu este nuclear pe front şi asta include artileria grea, sistemele de lansare de rachete multiple şi aviaţia”, a explicat Podoliak.

El a reiterat apelul Kievului pentru primirea mai multor arme de la statele occidentale, argumentând că ”lipsa totală de paritate” dintre armata rusă şi cea ucraineană a fost motivul pierderilor grele ale forţelor ucrainene.

”Cerinţele noastre în privinţa artileriei nu sunt doar un fel de capriciu... ci o nevoie obiectivă când vine vorba de situaţia de pe câmpul de luptă”, a mai spus el, adăugând că Ucraina are nevoie de 150 până la 300 de sisteme de lansare de rachete care să fie corespunzătoare cu cele are forţelor ruse – un număr mult mai mare decât cel primit până în prezent.

Podoliak a mai precizat că negocierile de pace ar putea fi reluate doar dacă Rusia va preda teritoriul pe care l-a câştigat de când a invadat Ucraina pe 24 februarie.

Afirmaţia lui Podolyak potrivit căreia între 100 şi 200 de militari ucraineni mor în fiecare zi indică un număr mai mare decât estimările anterioare. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat joi că Ucraina pierde 100 de soldaţi pe zi, iar alţi 500 sunt răniţi.

Cifrele diferite referitoare la victimele sunt un semn al situaţiei dificile de a obţine informaţii precise de pe câmpul de luptă. În pofida pierderilor grele, domnul Reznikov a susţinut că un număr mare de soldaţi ruşi sunt de asemenea ucişi.

UPDATE 09:30 - Ministru: Britanicii din Ucraina au fost condamnați la moarte de „un tribunal ilegal într-un guvern fals”

În Marea Britanie, ministrul Robin Walker a fost întrebat în cadrul unei conferinţe de presă despre situația lui Aiden Aslin și Shaun Pinner, cei doi britanici condamnați la moarte ieri în ceea ce a fost descris drept un „proces dezgustător din epoca sovietică”.

"După cum a precizat clar ministrul de externe, le vom oferi tot sprijinul posibil lor și familiilor lor. Și am fost absolut clar de-a lungul timpului că acești oameni ar trebui tratați ca prizonieri de război în conformitate cu Convenția de la Geneva, nu există nicio bază pe care să poată fi judecați. Aceasta este o instanță ilegală într-un guvern fals care a ținut acest proces și, evident, nu recunoaștem că are nicio autoritate, dar vom continua să folosim canalele noastre diplomatice pentru a afirma că aceștia sunt prizonieri de război care ar trebui tratați. în consecinţă", a declarat ministrul.

Întrebat dacă ambasadorul Rusiei va fi chemat astăzi la biroul de externe din Londra, Walker a spus că aceasta este o chestiune pentru secretarul de externe Liz Truss, adăugând că „condamnăm cu desăvârșire abordarea care a fost luată aici și vom folosi toate metodele pe care le avem la dispoziție. să preia asta.”

UPDATE 09:00 - Rusia vrea să anexeze teritoriile ucrainene ocupate într-un nou district federal - okrug

Oficialii ruși preiau din ce în ce mai multe poziții guvernamentale pe teritoriul ucrainean ocupat. Kremlinul ar depune eforturi să anexeze zonele ocupate din Ucraina transformându-le într-un district federal, denumit și okrug, scrie grupul de experți de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citând publicația Meduza. 

Autoproclamatele Republici Populare din Lugansk și Donețk DPR și LPR, precum și teritoriile ocupate din regiunile Herson și Zaporojie, ar urma să fie unite într-un singur district federal, anexat de Rusia. Informația a fost confirmată pentru Meduza de trei surse apropiate administrației lui Vladimir Putin.

UPDATE 07:40 - Lupte intense în Severodoneţk

Forțele ucrainene își mențineau pozițiile în lupte intense de stradă și sub bombardament permanente în Severodoneţk, au declarat oficiali, în timp ce Rusia face presiuni pentru a controla orașul cheie pentru obiectivul său de a controla estul Ucrainei, scrie Reuters, potrivit Mediafax.

Severodoneţk și orașul său geamăn Lysychansk, pe malul opus al râului Siverskyi Donets, sunt ultimele zone controlate de ucraineni din provincia Lugansk, pe care Rusia este hotărâtă să o cucerească.

Secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, Oleksiy Danilov, a declarat joi că situația din Sievierodonetsk este "extrem de complicată" și că forțele ruse își concentrează toată puterea în zonă.

"Nu-și cruță oamenii, trimit oameni drept carne de tun... bombardează armata noastră zi și noapte", a declarat Danilov într-un interviu pentru Reuters.

Ucraina spune că singura sa speranță de a întoarce situația în favoarea sa în micul oraș industrial este mai multă artilerie pentru a contrabalansa puterea de foc masivă a Rusiei.

Rusia afirmă că nu vizează civili.

În Soledar, un oraș de lângă Bakhmut, aproape de linia frontului, clădirile au fost transformate în cratere prin explozie.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale și ulei alimentar din lume, iar atenția internațională s-a concentrat în ultimele săptămâni asupra amenințării de foamete internațională, văzută ca fiind cauzată de blocarea de către Rusia a porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

"Milioane de oameni ar putea muri de foame dacă blocada rusă de la Marea Neagră continuă", a declarat Zelenski.

Rusia pune criza alimentară pe seama sancțiunilor occidentale care îi restricționează propriile exporturi de cereale. Ea spune că este dispusă să permită deschiderea porturilor ucrainene pentru exporturi dacă Ucraina elimină minele și îndeplinește alte condiții. Ucraina numește astfel de oferte promisiuni deșarte.

UPDATE 07:30 - Oficial SUA: Este posibil ca Rusia să obţină acum venituri mai mari din vânzarea de combustibili fosili decât cu puţin înainte de invadarea Ucrainei

Rusia ar putea obţine acum venituri mai mari din combustibilii fosili decât cu puţin timp înainte de invazia sa în Ucraina, deoarece creşterile globale ale preţurilor au compensat impactul eforturilor occidentale de a-i restricţiona vânzările, a declarat reprezentantul SUA pentru securitatea energetică, Amos Hochstein, în timpul unei audieri de joi din Senatul american, transmite Reuters, potrivit news.ro.

”Nu pot nega asta”, a spus Hochstein Subcomitetului pentru Europa şi Cooperare Regională în Securitate din Senat, ca răspuns la o întrebare dacă Moscova câştiga acum mai mulţi bani din vânzările sale de ţiţei şi gaze decât cu câteva luni înainte de începerea războiului.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au convenit să interzică importurile de combustibili fosili ruşi şi au impus sancţiuni crescânde pentru a pedepsi ţara din cauza invaziei sale în Ucraina.

UPDATE 07:20 - Putin îşi compară politica cu cea a ţarului Petru cel Mare

Preşedintele rus Vladimir Putin a comparat politica sa cu cea a ţarului Petru cel Mare atunci când acesta a luptat contra Suediei, în Marele Război al Nordului, invadând o parte a acesteia, precum şi ceea ce sunt astăzi Finlanda, o parte din Estonia şi Letonia, transmite AFP, potrivit Agerpres.

"Tocmai am vizitat o expoziţie dedicată celei de-a 350-a aniversări a lui Petru cel Mare. Este uimitor, dar aproape nimic nu s-a schimbat. (...) Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera", a afirmat Putin, într-o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova.

'"Atunci când a întemeiat noua capitală (Sankt Petersburg, n.red.), nicio ţară din Europa nu recunoştea acest teritoriu ca aparţinând Rusiei. Toată lumea îl considera ca făcând parte din Suedia. Dar, din timpuri imemoriale, acolo trăiau slavi alături de popoare fino-ugrice. (...) El recupera şi întărea ţara", a mai spus preşedintele rus.

'Din câte se pare, ne revine şi nouă să luăm înapoi şi să întărim', a adăugat el, părând să facă aluzie la ofensiva rusă în Ucraina.

UPDATE 06:50 - Zelenski şi Macron, discuţii despre "arme grele" şi aderarea la Uniunea Europeană

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că a discutat joi cu Emmanuel Macron despre ajutorul militar al Franţei pentru Ucraina, inclusiv "armament greu", a precizat şeful statului francez, precum şi despre candidatura Kievului la intrarea în Uniunea Europeană, transmite AFP, citat de Agerpres.

Într-un mesaj pe Twitter, Volodimir Zelenski a făcut cunoscut că l-a informat pe Emmanuel Macron despre "situaţia de pe front" în faţa forţele ruse. "Am discutat despre alte ajutoare militare pentru Ucraina", a adăugat el, înainte de a încheia: "O atenţie deosebită a fost acordată modalităţilor de aderare a Ucrainei la UE".

Parisul a confirmat într-un comunicat apelul telefonic dintre cei doi preşedinţi. Emmanuel Macron "l-a întrebat pe preşedintele Zelenski despre ultimele evoluţii de pe teren, precum şi despre necesarul în ceea ce priveşte echipamentul militar, sprijinul politic, sprijinul financiar şi ajutorul umanitar".

UPDATE 06:50 - Invazia condusă de Rusia este "Covid-22", iar armele şi sancţiunile sunt vaccinul, a spus Volodimir Zelenski

Volodimir Zelenski a comparat invazia Rusiei cu Covid şi a descris armele şi sancţiunile cu pe un vaccin, pe măsură ce poziţia militară a Ucrainei în Donbas se înrăutăţeşte, scrie The Guardian.

Preşedintele ucrainean, care a vorbit printr-o intervenţie video la gala prin care au fost celebraţi cei mai influenţi 100 de oameni ai anului de revista Time, a făcut din nou lobby pentru mai mult ajutor extern, deoarece "armata ucraineană moare pe câmpul de luptă".

El a întrebat retoric dacă preşedintele SUA, Joe Biden, şi membrii Congresului folosesc „toată capacitatea influenţei noastre şi a conducerii noastre” şi le-a cerut să fie „100% influenţi”.

"Armele şi sancţiunile sunt... un vaccin... împotriva Covid-22 adus de Rusia", a spus Zelenski, la câteva ore după ce a afirmat că lupta pentru Sievierodoneţk ar putea decide soarta întregului Donbas - numele dat colectiv provinciilor Doneţk şi Luhansk în estul ţării sale.

Armata ucraineană păstrează zonele industriale din Sievierodoneţk, în timp ce Rusia concentrează pe loviturile aeriene, artileria şi focurile de mortiere pentru a prelua controlul oraşului din prima linie.

Uneori, artileria rusă a depăşit apărătorii cu 10 la unu, potrivit armatei Ucrainei, iar aproximativ o treime din forţele totale ale Rusiei sunt concentrate în jurul oraşului, unde au rămas aproximativ 10.000 de civili, mulţi dintre ei în vârstă.

Forţele ruse îşi concentrează toată puterea în zonă, a declarat pentru Reuters secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, Oleksiy Danilov. "Nu-şi cruţă oamenii,  îi trimit să fie carnea de tun”, a spus el. "Ne bombardează armata zi şi noapte".